Trei preşedinţi de consiliu judeţean, unul mai bogat ca altul şi toţi incompatibili Averile şi interesele lui Constantinescu, Moloţ şi Căncescu (documente)

Pe principiul ANI nu ne vrea, noi mai vrem, cei trei preşedinţi de consiliu judeţean cu ştate vechi din Constanţa, Hunedoara şi Braşov nu se lasă înlăturaţi cu una, cu două de la putere, contestând decizia ANI privind starea lor de incompatibilitate. Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, este la al treilea mandat, Mircea Moloţ de la Hunedoara, la fel, în timp ce Aristotel Căncescu de la Braşov este mai „bogat” cu o legislatură decât colegii săi, fiind la al patrulea mandat. Vor ajunge cei trei să-şi menţină poziţia la care nu sunt dispuşi sub nicio formă să renunţe? Totul depinde de decizia instanţelor. Dacă aceasta nu le va fi favorabilă, cei trei preşedinţi vor pierde judeţele pe care le conduc.

Constantinescu, Moloţ şi Căncescu, trio-ul intrat în vizorul ANI care stă cu sabia deasupra capului, nu se laudă doar cu un număr mare de mandate, ci şi cu averi pe măsură. Familia preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, deţine şase terenuri intravilane, două în Constanţa, două în Bucureşti şi câte unul în Tulcea (Mila 23), Ilfov (Voluntari) şi Piatra Neamţ, trei case de locuit - una în Constanţa şi două în Bucureşti şi o casă de vacanţă în Piatra Neamţ. Parcul auto este şi el cât se poate de impresionant, fiind format din patru autoturisme (Fiat, Volkswagen Golf, Jaguar, Aro 304) şi un autovehicul de teren - un Land Rover. Ca orice constănţean care se respectă, şeful CJC are în proprietate şi o cotă parte indiviză dintr-o şalupă de agrement, marca Rascala.

Mai-marele Constanţei deţine şi tablouri, colecţie de timbre, bijuterii, colecţie de numismatică, obiecte şi mobilier vechi, obiecte de artă, a căror valoare, comunică şeful CJC prin declaraţia de avere, „nu o poate aprecia”. La câte bunuri o deţine, probabil că Nicuşor Constantinescu le-a uitat numărul şi valoarea de piaţă. Deşi are de condus un judeţ format din peste 700.000 de locuitori, şeful CJC are timp şi de afaceri. Potrivit declaraţiei de avere, Nicuşor Constantinescu este acţionar în următoarele societăţi: Xenoti, Conpress Group, Royal Distribution Services, SIF Transilvania, Sigma Trading, Ideea Contrast, Comtext, Oltenia. Potrivit aceleiaşi declaraţii de avere, preşedintele CJC îşi permite să susţină financiar societăţi şi persoane fizice. În 2012, Nicuşor Constantinescu i-a împrumutat societăţii Xenoti SRL suma de 100.685 de lei şi iar unei persoane fizice - 200.000 de euro. De asemenea, Nicuşor Constantinescu are în două conturi sumele de 987.000 USD, respectiv 5.558 USD.
 
Miliardar, dar declară venituri de aproximativ 60.000 de lei
 
Deşi apare în topul „Forbes 500 miliardari 2013” cu o avere estimată la 5 milioane de euro, la capitolul venituri, mai marele judeţului declară doar indemnizaţia de preşedinte al CJC obţinută în anul 2012, în cuantum total de 50.547 lei. Veniturile familiei Constantinescu se completează cu cele câştigate de Codruţa, soţia şefului CJC, ca salariat al ON Plonge SRL, şi care sunt în sumă de 8.140 lei în 2012, dar şi cu cele ale copiilor, în sumă de 1.008 lei, provenite din alocaţia de stat. Ne vine să credem sau nu, la aceste sume se rezumă, potrivit declaraţiei de avere, veniturile pe anul 2012 ale familiei Constantinescu.
 
Şefia judeţului Constanţa se pierde într-un lung şir de şefii
 
Mai-marele judeţului Constanţa are o agendă zilnică încărcată până la refuz, dacă ţinem cont că, potrivit declaraţiei de interese, preşedintele CJC este prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Constanţa, dar şi preşedintele Handbal Club Municipal, al Rugby Club Judeţean, al Comitetului de Bazin Dobrogea, al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Constanţa, al Asociaţiei Euro Regiunea Marea-Neagră, al Asociaţiei Grup Local Dobrogea Nord şi al Grupului de Acţiune Locală Constanţa Sud. Nicuşor Constantinescu are, pe lângă aceste funcţii suplimentare de conducere, şi calitatea de membru în Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, în Consiliul de Dezvoltare al Regiunii de Sud-Est şi în Comitetul de Monitorizare al POST.

Mircea Ioan Moloţ a agonisit de-a lungul timpului două terenuri intravilane, două extravilane şi unul forestier. Şeful judeţului Hunedoara deţine, împreună cu soţia, şi două case de locuit. Parcul auto, aşa cum reiese din declaraţia de avere, se compune dintr-un singur autoturism, şi nu din patru autoturisme ca în cazul preşedintelui CJC. Mircea Ioan Moloţ deţine o Toyota Land Cruiser, nu are declarate bijuterii sau alte obiecte de valoare şi nici nu a înstrăinat anul trecut vreun bun. Nu ştim dacă preşedintelui de Hunedoara îi place să-şi ţină banii în cont. Înclinăm să credem că nu, întrucât conturile preşedintelui de la Hunedoara, în număr de trei, se rezumă la următoarele sume: 21.317 lei, 10.000 de lei, 19.244 de lei.


În schimb, la capitolul venituri declarate pe 2012, familia Moloţ o întrece pe cea a preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu. În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ a câştigat în 2012 venituri în sumă de 50.310 lei, în timp ce soţia sa, administrator al SC Sigma Med SRL din Deva, a obţinut venituri în valoare de 33.729 de lei. Veniturile deţinute de şeful de Hunedoara nu se opresc aici. Mircea Moloţ declară că în 2012 a realizat suma de 100.000 de lei din comercializarea de animale şi produse, în timp ce soţia sa a obţinut dividende în cuantum de 48.956 de lei.
Preşedintele CJ Hunedoara nu împarte şefia judeţului cu foarte multe funcţii de conducere, aşa cum, în mod uimitor, o face omologul său de la Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Mircea Moloţ este membru al AVPS Căpriorul Mărtineşti, preşedinte al AVPS Cinegetica Hunedoara, preşedinte al Filialei Teritoriale a Partidului Naţional Liberal Hunedoara şi vicepreşedinte al Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal.
 
Conturi bancare de peste 4 milioane de dolari
 
Spre deosebire de colegii săi, mai-marele Braşovului, Aristotel Căncescu, are declarat un singur teren intravilan şi două case de locuit, ambele în municipiul Braşov. La depozite bancare, Aristotel Căncescu spune că ţine în bănci următoarele sume: 605.205 euro, 3.988.792 USD, 340.000 USD, 168.000 USD. Mai marele Braşovului mai deţine acţiunile sociale ale SC Canaris SRL Braşov. La capitolul venituri, Căncescu declară o indemnizaţie anuală de 50.564 de lei, câştigată în calitate de preşedinte al CJ Braşov. Veniturile familiei cu conturi bancare impresionate se mai compun din cele câştigate de soţie, în sumă de 13.320 de lei, ca angajat al compartimentului de relaţii publice în cadrul SC Dinoram SA, şi din alocaţia celor doi copii, în valoare de 1.008 lei.
Pe lângă funcţia de şef al judeţului Braşov, Căncescu mai deţine calitatea de preşedinte neremunerat al Fundaţiei de Prietenie Româno-Daneză şi al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, filiala Braşov. De asemenea, Căncescu este membru neremunerat al Asociaţiei Artiştilor din România, municipiul Oradea. La nivel politic, şeful judeţului Braşov este preşedinte al PNL Braşov şi vicepreşedintele PNL România.