România Mare - 100 de ani

După un an în care am organizat numeroase evenimente științifice și culturale dedicate Centenarului Marii Uniri a Românilor, iată că a sosit și ziua în care se împlinesc exact 100 de ani de la desăvârșirea unității naționale a românilor. În ziua de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, se împlinea visul de veacuri al românilor, acela de a trăi într-un stat național, suveran, independent și unitar. Primul pas pe calea unirii românilor a fost cel de la 24 ianuarie 1959, când Moldova și Țara Românească s-au unit prin alegerea aceluiași domnitor în ambele Principate.
 
Al doilea pas a fost cel din anul 1878, când, în urma războiului ruso-turc, în care România a intrat pentru a-și cuceri pe câmpul de luptă Independența declarată în ziua de 9 mai 1877, în Parlament. Prin Congresul de pace de la Berlin, din iunie-iulie 1878, Dobrogea cu Delta Dunării și Insula Șerpilor se uneau cu România.
 
În al doilea deceniu al secolului al XX-lea, toate provinciile istorice românești s-au unit cu România. În anul 1914 a izbucnit Primul Război Mondial între Antanta și Puterile Centrale. România și-a declarat neutralitatea, însă, după doi ani, în vara anului 1916, a intrat în război de partea Antantei, cu scopul de a-și elibera teritoriile locuite de români, aflate sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar. Spre sfârșitul războiului, popoarele Europei s-au eliberat de sub dominația Imperiului Austro-Ungar, a Imperiului Otoman și a Imperiului Țarist și s-au constituit sau reconstituit noi state naționale, cum ar fi: Austria, Ungaria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, Cehoslovacia (Cehia şi Slovacia), Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și, desigur, și România.
 
Prima provincie istorică românească unită cu România, în anul 1918, a fost Basarabia. Sfatul Țării, întrunit în ziua de 27 martie, la Chișinău, a votat Hotărârea de unire, în care se menționa: „... În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România.” A doua provincie unită cu România a fost Bucovina. La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, a votat „... Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei...” cu România.
 
Și, în sfârșit, în dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, 1228 de delegați/deputați, împreună cu peste 100.000 de români adunați la Alba Iulia, au decretat „... Unirea acestor români și a teritoriilor locuite de dânșii cu România.” Astfel, provinciile istorice românești: Transilvania, Banatul Crișana și Maramureșul s-au unit cu România. Fiind cea mai importantă zi din istoria românilor, 1 Decembrie a devenit, începând cu anul 1990, și Ziua Națională a României.
 
Prin urmare, împlinirea, în acest an, a 100 de ani de la Marea Unire a românilor ne-a oferit prilejul de a organiza numeroase activități științifice și culturale dedicate Centenarului. Astfel, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat: sesiuni științifice, simpozioane, expoziții temporare, lansări de carte și alte activități culturale dedicate celebrării a 100 de ani de la crearea României Mari. Dintre acestea, le amintesc pe cele mai importante: Expoziția temporară „Regina Maria – 100 de ani de inspirație”, 3 – 19 august; Simpozionul internațional „Advances in ancient Black Sea Studies: Scholarly Traditions & Preservation of cultural Heritage”, 20 – 24 august; Sesiunea Științifică Internațională „Pontica”, 3 – 5 octombrie; Sesiunea științifică „Marea Unire de la Marea Neagră”, 26 – 28 octombrie; Simpozionul dedicat Împlinirii a 140 de ani de la Revenirea Dobrogei la Țară, 13 noiembrie 2018; Simpozionul „Centenarul Marii Uniri” – activitate culturală cu elevii instituțiilor de învățământ din orașul Constanța și din județul Constanța, din 29 noiembrie. Aici mai adaug colaborările noastre cu instituțiile de învățământ și instituțiile de cultură din Dobrogea și din țară, asociații și organizații culturale etc.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc              
 
Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de doctor în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 - 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 – 2017, iar în prezent este directorul Muzeului de Istorie Naţionlă şi Arheologie Constanţa. A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.

 
Citeşte şi:
 
9 Mai 1877 - proclamarea Independenței de Stat a României