Attila Korodi reconfirmat ministru la Mediu Exploatarea gazelor de şist din sudul Dobrogei, din nou în atenţia sa

Învestit pentru a treia oară în funcţia de ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, deputatul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Attila Korodi, poate fi considerat deja o persoană cu experienţă în problemele legate de respectivul portofoliu ministerial. Korodi a rămas în memoria colectivă încă din primele două mandate, când s-a afirmat ca un puternic opozant al proiectului „Roşia Montană”. Pentru învestitura de zilele trecute, el a fost confirmat în funcţie cu 18 voturi pentru, 9 împotrivă şi o abţinere din partea Comisiei pentru mediu a Camerei Deputaţilor şi a Comisiei pentru administraţie a Senatului, reunite. Întrebat de membrii comisiilor parlamentare dacă a avut discuţii politice cu premierul Victor Ponta cu privire proiectul „Roşia Montană” şi care va fi în continuare poziţia sa în legătură cu acesta, Korodi a spus că încă nu a avut discuţii cu premierul în legătură cu subiectul, dar că nu crede că aceasta va fi tema la Ministerul Mediului. De asemenea, el a precizat că, momentan, proiectul este „într-o fază de stopare", nu pentru că ar fi fost oprit de cineva, ci pentru că legislaţia din România nu permite să meargă mai departe procedura de avizare.
În ceea ce priveşte explorarea şi exploatarea gazelor de şist, Korodi a spus că el crede că fiecare proiect în parte legat de acest domeniu trebuie supus unei analize foarte riguroase şi transparente. „Voi analiza situaţia, nu numai în cazul oraşului Mangalia (n.r. acolo unde sunt deschise şantiere de explorare a gazelor de şist), dacă studii independente vor putea să vină cu o contribuţie semnificativă faţă de ceea ce este acum acumulat ca şi cunoştinţe asupra problemei la nivelul Agenţiei Naţionale de Mediu şi al agenţiilor locale", a declarat ministrul Korodi.
Un alt merit al lui Attila Korodi este susţinerea constantă a Legii Picnicului. Proiectul de lege a fost aprobat de Parlamentul României după patru ani de dezbateri şi controverse. Noul act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 27 martie 2012.
 
Dobrogea, războiul energiei eoliene

În timpul primului său mandat, în perioada 2007 - 2008, Attila Korodi nu a avut un punct clar de vedere în discuţiile cu privire la amplasarea parcurilor eoliene din regiunea Dobrogea. Deşi energia eoliană este una curată, verde şi, în principiu, nu este dăunătoare mediului înconjurător, mai multe organizaţii de mediu naţionale şi locale s-au manifestat împotriva amplasării unor astfel de instalaţii în zonă. Motivaţiile au fost două: regiunea face parte din ruta principală de migraţie a păsărilor şi tot aici se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, patrimoniu UNESCO. În timp ce reprezentanţii Ministerului Economiei recomandau, la vremea aceea, investitorilor din sectorul energetic să utilizeze cu încredere resursele regenerabile din judeţul Tulcea, ministrul Mediului, Atilla Korodi, nu avea încă un punct de vedere categoric. „În fiecare parc eolian trebuie să fie o abordare locală punctuală, cu studii de impact locale. Reţelele de arii protejate pot fi o frână pentru astfel de afaceri numai dacă se demonstrează că există un impact.

De aceea, eu doresc ca în parcurile eoliene să fie o abordare pe metrul pătrat, punctuală, a investiţiilor, şi nu generalistă, pentru că aceea nu duce nicăieri. Însă acolo unde sunt zone în care trebuie protejate anumite specii, dar nu sunt parcuri naţionale şi nici rezervaţii, legile sunt permisive. Depinde chiar de specia care se protejează acolo şi de impactul analizat pe metrul pătrat pentru investiţia respectivă”, declara, în 2008, ministrul Korodi. Soluţia viabilă de la vremea respectivă a fost ca Ministerul Mediului să efectueze o hartă a zonelor unde nu pot fi amplasate turbinele eoliene. Practic, o astfel de hartă s-ar fi suprapus celei realizate de Ministerul Economiei. Neexistând o strategie comună a celor două ministere în ceea ce priveşte amplasarea instalaţiilor eoliene în Dobrogea, situaţia a fost lăsată în voia sorţii, astfel că investitorii care şi-au anunţat intenţia de a construi aici au şi trecut la fapte. Din această cauză, a lipsei de colaborare între ministerele competente, harta Dobrogei este înţesată de parcuri eoliene, astfel încât aproape că nu mai este loc nici cât să arunci un ac. Rămâne de văzut dacă, până la urmă, energia verde atât de promovată este sau nu benefică mediului înconjurător şi spaţiilor protejate din Dobrogea sau dacă beneficiul se vede doar în buzunarele celor care au investit în turbinele eoliene.