Culoarea politică, algoritmul împărţirii cotelor defalcate Vrabie - „Poziţia aplecată şi slugărnicia - secretul banilor de la CJC"

La trei ani de la ultimele alegeri locale, există primării în judeţ care nu au primit de la actuala administraţie judeţeană nici măcar un leu din cotele defalcate aferente anilor în curs. Exemple elocvente în acest sens sunt primăriile din 23 August, Costineşti, Valu lui Traian, Ovidiu. La polul opus e Primăria Siliştea, care a primit peste 14 milioane de lei în aceşti ani. Chiar şi cu această sumă pompată, drumurile din Siliştea arată ca după potop

„Dacă banii nu ar fi fost învârtiţi prin firmele preşedintelui CJC, Siliştea ar fi fost un mic Paris", declara primarul din Peştera, unul dintre cei care au primit cei mai puţini bani de la CJC.

La o primă evaluare a banilor alocaţi primăriilor din judeţ, aşa cum ne arată o centralizare proprie, luând în calcul hotărârile de Consiliu Judeţean din 2008 până în prezent, se trage o concluzie: criteriile repartizărilor au fost culoarea politică şi interesele celor aleşi să ne conducă.

În 2008, PSD, în top

În anul 2008, la capitolul cote defalcate, cele mai mari fonduri le-au primit comunele: Cumpăna - 2.581.355 lei, Crucea - 2.179.584 lei, Topraisar - 1.910.027 lei şi Dobromir 1.496.204 lei. La polul opus, se află primăriile Agigea şi Ovidiu, care nu au primit niciun leu, dar şi 23 August, Corbu, Costineşti, Valu lui Traian şi Vulturu, care au primit foarte puţini bani.

În 2009, Hârşova a fost în graţiile CJC-ului

Surpriza vine în anul 2009, când o primărie PDL a primit de la conducerea pesedistă a judeţului cei mai mulţi bani, comparativ cu toate celelalte administraţii. Este vorba despre Primăria Hârşova, condusă de Tudorel Nădrag, primar aflat la primul mandat. Acestuia i-au fost alocaţi 2.817.800 lei. O mare parte din aceşti bani, 20 de miliarde de lei vechi au fost alocaţi, spune primarul Hârşovei, cu destinaţie directă de către CJC pentru proiectul de extindere a reţelei de canalizare, angajament pe care CJC şi l-a asumat prin contract. „Contractul a fost semnat între noi, primărie, MDRT şi CJC, Consiliul Judeţean era parte din contract, trebuia să achite. Dacă nu vroia, nu se plătea", a adăugat primarul.

La extrema cealaltă - cu zero pe linie - se afla în acest an atât primarii PDL-iste: 23 August, Costineşti, Cogealac, Valu lui Traian, Ovidiu, cât şi trei primării pesediste - Constanţa, Mangalia şi Năvodari.

„Siliştea - un mic Paris"

Anul 2010 a fost cel mai norocos pentru Primăria Siliştea, care a primit fabuloasa sumă de 12.647.534 lei. Însă, aceeaşi primărie a bătut recordul şi în acest mandat: 14.894.033 de lei. Primarul comunei declara într-o ediţie anterioară, că din toate sumele primite, peste 90 de miliarde de lei vechi au fost daţi pentru reabilitarea DC 61 şi DC 63 de pe teritoriul comunei. Valoarea contractelor scoase la licitaţie şi acordate DPPJ-ului au fost de 8.154.107,34 de lei pentru DC 63 - Siliştea - Tepeş Vodă şi de 11.287.808,67 de lei pentru DC 61 - Siliştea - Siminoc, acestea încheindu-se la finele lui 2009, în apropierea Crăciunului. „Am aprobat o hotărâre de CL ca să transferăm aceste două drumuri la judeţ, dar nu s-a aprobat cererea. Aşa că a fost nevoie să ni se dea nouă banii, ca să le reparăm. Era singura cale paralelă între autostradă şi litoral, care era varză şi trebuia reparată. Eu sunt primul din comună care vrea să facă drumurile", spune primarul comunei Siliştea, Mihai Soare.

La faţa locului însă, cea mai mare parte a drumurilor din Siliştea, în afara celor două, arată ca după potop, nicidecum unele din secolul XXI: ravene adânci în care poţi să-ţi rupi maşina fără prea mare străduinţă, iarbă crescută pe mijlocul drumului şi canalizări fără capace. Primarul spune că va începe să refacă şi drumurile din comună însă, deocamdată, nu sunt bani. Cu alte cuvinte campioana, cum este numită Primăria din Siliştea, la banii primiţi de CJC, se plânge că nu are resurse financiare, ea fiind doar punctul de trecere, pe hârtii, a banilor rotaţi tot de către autoritatea judeţeană.

Urmează îndeaproape, cu sume uriaşe pentru 2010, primării precum Lumina - 5.447.801.2 lei, Cumpăna 4.787.004,01 lei, Topraisar - 2.679.693 lei şi Crucea 2.044.059,3 lei. Este adevărat că aceste din urmă alocări au fost făcute pentru unităţile administrativ-teritoriale cu programe europene în derulare, însă bate le ochi faptul că unele comune nu au primit niciun bănuţ în decursul anului 2010. Aici enumerăm comunele 23 August, Cogealac, Valu lui Traian, Vulturu etc.

Cumpăna, lideră şi în 2011

La jumătatea lui 2011, Consiliul Judeţean a reuşit să găsească bani să le dea tot primăriilor care, anii trecuţi, au primit îndestulat. Campioană la această categorie este Cumpăna, care a primit 1.825.889,8 lei, mult peste cât au primit fiecare din cele aproape 50 de primării în parte. De la începutul anului până acum nu au primit nici măcar un leu Adamclisi, căzută în dizgraţie de anul trecut, de când a sosit la primărie un reprezentant al PDL, Castelu, 23 August, Costineşti, Peştera, Poarta Albă, Rasova, Valu lui Traian şi Ovidiu.

Un exemplu elocvent al alocărilor discreţionare a cotelor defalcate îl constituie comuna 23 August. Dacă în anii 2009 şi 2011 nu a primit nici măcar un leuţ de la CJC, un pic mai mult decât nimic a ajuns şi în bugetul local al acestei comune: 2008 - 50.000 lei şi 2010 - 14.501 lei.

Bocai: „Constantinescu va răspunde de cum a împărţit banii"

Primarul din Ovidiu, Dumitru Bocai, a cărui primărie a fost sărită aproape în întregime de pe lista repartizărilor de bani din cote defalcate ne-a spus că nu cunoaşte algoritmul aplicat de preşedintele CJC atunci când a împărţit banii. Primăria Ovidiu nu a primit decât cota de 20% din TVA pentru 2008, de 623.280 lei, aceştia fiind singura sumă pe care oraşul a primit-o din 2008 încoace. „Eu nu merg să cer bani la Consiliul Judeţean. CJC este un organism care trebuie să respecte anumite reguli, un algoritm anume. Nu ştiu de ce împărţirea nu a ajuns şi la mine. Fiecare răspunde de faptele sale, există organisme specializate să verifice modul cum au fost împărţiţi banii", a spus Bocai. Edilul oraşului Ovidiu s-a abţinut de la a face declaraţii privitoare la împărţirea făcută începând cu 2008 de către CJC, apreciind că nu vrea să fie răutăcios. „Nu este vorba că nu am nevoie de bani, cine nu are nevoie?! Sunt alte primării care sunt în pragul falimentului. Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, va răspunde de modul cum a împărţit banii", a conchis Bocai.

Criteriul coloraturii politice a primarului este întâlnit şi la Adamclisi acolo unde, până în 2010 administraţia a fost condusă de un pesedist, Emilian Burcea, iar mai apoi, de pedelistul Anton Burcea. Dacă în 2008, comuna primea din impozitul pe venit şi din cota de 20% din TVA suma de 1.534.215 lei, iar în 2009 a atins maximul de 2.165.136 lei, în 2010 alocările au fost reduse drastic, la 935.034 lei, pentru ca, de la începutul anului, localităţii să nu-i fie alocat niciun ban. „Am cerut bani în nenumărate rânduri, de fiecare dată cererile noastre au rămas fără răspuns. Nu mi se pare normal să se dea doar primăriilor pesediste, eventual şi liberale. Ultima dată când am încercat să solicităm să ne dea şi nouă bani, am depus direct la registratura CJC-ului cererea, rămasă până în ziua de azi fără răspuns", ne-a declarat primarul Anton Burcea. Acesta ne-a spus că, în mod deosebit, ar avea nevoie de bani pentru a achita datoriile către RAJDP, dar şi unele facturi rămase neachitate de pe vremea când primar era Emilian Burcea. „Cu RAJDP ne judecăm tocmai că nu li s-au dat banii. Mai avem nevoie şi pentru a termina căminul cultural din localitate, a cărui fundaţie a fost pusă în urmă cu trei - patru ani", a explicat Burcea.

„Dacă sunt primari care acceptă să fie călcaţi în picioare, e treaba lor"

Chiar dacă face parte cu numele din partidul care conduce judeţul, primarul din Peştera, Valentin Vrabie, cunoscut pentru relaţiile sale deloc cordiale cu preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, este unul dintre cei care s-a descurcat fără ajutor de la judeţ. Începând cu 2008, Peştera a primit din ce în ce mai puţini bani. Astfel, în 2008, din cele două resurse, Primăriei din Peştera i-au fost alocaţi 1.640.799 lei, după care, în 2009, a primit 906.789 lei, iar în 2010 mult mai puţin, 380.796 lei. Descreşterea continuă, astfel că, anul acesta, primarul nu a primit niciun ban de la CJC. De remarcat că, din cota de 20% din TVA, nici pentru 2010, dar nici pentru 2011, Peştera nu a primit nici un ban. Despre acest lucru, primarul Valentin Vrabie ne-a spus că, din punctul său de vedere, singurul secret al primăriilor campioane la bani alocaţi de către administraţia judeţeană este „poziţia aplecată şi salutul specific oamenilor slugarnici". „Dacă sunt unii colegi primari care acceptă să fie călcaţi în picioare pentru a le fi daţi bani, este treaba lor. Banii s-au dat după coloratura politică, nu după numărul de voturi primite la alegeri. Sunt primarul care a obţinut cele mai multe voturi din judeţ, dar ultimul la alocări de bani. În 2008 şi 2009, mi s-au dat bani pentru drumuri, reabilitate prin programul lui Constantinescu de pietruire a drumurilor de pământ, pentru care mai sunt de plătit şi acum şapte miliarde de lei către RAJDP. Ei nu şi-au achitat nici obligaţiile pe care le aveau, nu cred că mă vor mai ajuta după ce, ani de zile, m-au ignorat, eu mă descurc şi fără banii lor. În fond orice primar se poate descurca cu banii pe care îi are, dacă este responsabil şi îşi face treaba cu grijă. Mi-aş dori să mă «bat» în judeţ la capitolul cultură, administraţie, infrastructură şi altele cu toate primăriile cărora le-au fost alocate miliarde", a spus Vrabie.

Despre suma imensă pe care administraţia judeţeană a dat-o per totalul anilor, comunei Siliştea, primarul din Peştera spune că dacă banii alocaţi „nu ar fi fost învârtiţi prin firmele preşedintelui CJC, Siliştea ar fi fost un mic Paris".

RAJDP, maşina de tocat bani

De altfel, RAJDP-ul este, de ceva ani încoace, aşa-numita maşină de tocat bani a judeţului, toate reabilitările importante de drumuri, pentru care sunt alocate bugete imense, fiind făcute cu RAJDP. Cu alte cuvinte, alocările bugetare ale CJC-ului către primăriile din judeţ, care solicită bani pentru diferite proiecte de infrastructură, au negreşit un numitor comun: RAJDP.

Daca luam în calcul şi faptul că majoritatea instituţiilor de interes public - cămine culturale, dispensare, grădiniţe etc - reabilitate în judeţ, sunt din comune conduse de primari PSD, putem avea un tablou complet al circuitului banilor publici: alocări bugetare către comunele prietene - bani de tocat pentru RAJDP, reabilitări în judeţ - bani pentru firmele abonate la SRL-ul Consiliului Judeţean, SC Domeniul Public şi Privat Judeţean SRL.

În acelaşi registru, adică primărie pesedistă care nu a beneficiat decât de foarte puţini bani de la CJC, este Năvodari. Oraşul condus de Nicolae Matei a primit doar 1.300.000 de lei din 2008 până acum, 900.000 de lei în 2008 şi 400.000 de lei anul acesta. În 2009 şi 2010, primăriei nu i-a fost alocat niciun ban de la şefii de la judeţ. „Pentru CJC, primează culoarea politică. Poate s-a considerat că un oraş nu are atât de multă nevoie de bani ca şi o comună, poate au considerat că resursele la oraş sunt mai multe. Banii care mi s-au dat în şedinţa trecută am să-i folosesc pentru a introduce gaze pe şase străzi din oraş. Sunt cartiere noi, pe care le construim de la zero, şi acolo este nevoie de bani. Eu sunt un altfel de primar, mai rebel", ne-a declarat Matei.

Pe podium în topul primăriilor care au primit cei mai puţini bani, este şi Primăria din Costineşti. Primarul Traian Cristea susţine cu vehemenţă: „Criteriul politic este egal cu criteriul de prietenie. Banii îi dă numai cui vrea, nu se ţine cont de altceva. Noi l-am pus (n.r. pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu), noi îl suportăm".

„Nu ne-a băgat nimeni în seamă"

Nemulţumit pentru modul cum au fost alocaţi banii de la CJC în toată această perioadă scursă de la alegeri până în prezent este şi primarul din Rasova, Mihalache Neamţu, care nu a primit decât aproximativ 185.000 de lei, un rest probabil rămas celor de la CJC la momentul când au făcut această repartizare. Din TVA, doar în 2008, administraţia locală a primit 100.000 de lei, nesemnificativi pentru localitate. „Am făcut solicitări, au rămas fără răspuns, nu ne-a băgat nimeni în seamă. O să primim şi de acum încolo la fel de mult cât am primit până acum", a spus primarul nemulţumit.

Şi autoritatea locală din Vulturu se înscrie în acelaşi registru, al primăriilor cu care CJC nu a fost foarte darnică de la alegerile din 2008 încoace. Cu excepţia alocării de 300.000 de lei, făcută la ultima şedinţa de Consiliu, până atunci sumele primite nu s-au ridicat la mai mult de 500.000 de lei pe trei ani. „Solicitări există şi au existat mereu. Nu am primit cât ne-am aşteptat, am avea nevoie de mai multe fonduri, oriunde este loc de mai bine", ne-a declarat primarul din Vulturu, Marius Berbec, primar din tagma PNŢCD-ului. „Fiecare se descurcă după cum poate să primească bani de la CJC", a evidenţiat, cu un anume subînţeles, primarul.

Ele sunt campioanele judeţului de trei ani

Numitorul comun pentru cele trei administraţii locale Dobromir, Deleni şi Siliştea este probabil unul singur: banii se întorc de la cine au venit. Per total, Siliştea a încasat, chiar dacă nu în folosul său decât parţial, din 2008 până în prezent, 14.894.033 de lei, urmată la mare distanţă de Deleni, cu 6.004.620,2 lei şi de Dobromir, cu 3.937.288,133 lei. Toate primăriile fruntaşe sunt, cum altfel, pesediste.

Ce spune CJC despre împărţirea banilor

„Nu a contat culoarea politică la împărţirea banilor, am încercat să facem o echilibrare a distribuirii banilor în funcţie de proiectele pe care le are fiecare primărie în parte", spune vicepreşedintele CJC, Cristian Darie, întrebat cum a acordat banii distribuiţi prin HCJ-urile votate.

„Am dat şi Hârşovei, şi comunei Ion Corvin, nu ne-am uitat la culoarea primarilor. Cumpăna are cinci proiecte în derulare, dacă nu-i dădeam finanţare, pierdea banii. Ar fi fost stupid să dăm bani la Valu lui Traian, este o comună bogată, iar primarul se descurcă", a mai spus Darie. Despre banii pentru Siliştea, Darie a avut aceleaşi explicaţii ca şi primarul Soare: banii acordaţi au fost pentru cele două drumuri comunale, DC 61 şi DC 63, care aveau nevoie de urgentă reabilitare. Despre Vulturu, aflată şi ea pe lista codaşilor, Darie spune că împărţirea în dreptul comunei a fost făcută raportându-se la numărul de locuitori. Sau, cu alte cuvinte, la numărul de voturi care ar putea reveni PSD-ului la alegeri. În ceea ce priveşte comuna 23 August, care a primit doar 14.501 lei, vicele de la CJC spune că localitatea a primit bani mulţi de la Guvern. Acest lucru nu justifică faptul că şi primăria ar avea nevoie de resurse. Darie spune că are o relaţie bună cu primarul Mitrana şi că, după încheierea sezonului estival, vor fi făcute investiţii şi în comună pe banii CJC-ului. „Vom face un sens giratoriu la intersecţia DN cu intrarea către Pecineaga. Avem şi o lucrare la drumul ce leagă Pecineaga de 23 August".