Cum va „azvârli" Consiliul Judeţean banii pe gunoi Sistemul de Management al Deşeurilor, făcut pentru primari, dar licitat de Nicuşor Constantinescu!

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea (ADI Dobrogea) s-a înfiinţat prin Hotărârea 255 din 13 august 2008 în scopul reglementării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Astăzi, Consiliul Judeţean Constanţa şi alte 61 de primării sunt membri ai ADI Dobrogea în vederea implementării proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor", proiect derulat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

7 investiţii, 6 zone de colectare şi... 56.365.461 de euro!

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Constanţa prevede realizarea următoarelor investiţii: înfiinţarea de staţii de tratare mecano-biologicã la Ovidiu şi Tortoman, crearea de staţii de sortare la Ovidiu şi Tortoman şi amenajarea de staţii de transfer la Hârşova şi Deleni, precum şi deschiderea unui depozit ecologic la Tortoman.

De asemenea, prin proiect se are în vedere închiderea depozitelor de deşeuri neconforme de la Hârşova, Cernavodã, Murfatlar, Techirghiol şi Medgidia. Valoarea totală a proiectului (cheltuieli eligibile şi neegligibile) este de 56.365.461 de euro.

În urma implementării proiectului, a cărui durată este de 31 de luni, se vor contura şase zone de colectare la Constanţa, Eforie, Deleni, Cernavodă, Hârşova şi Medgidia.

Consiliul Judeţean, membru peste membri?!

Deşi este membru în ADI Dobrogea ca şi celelalte unităţi administrativ-teritoriale, Consiliul Judeţean a modificat de curând statutul Asociaţiei astfel încât să se ocupe de derularea celor mai importante licitaţii publice în cadrul unui proiect a căruia valoare menţionam că este de 56 de milioane de euro. În acest sens, pe data de 31 ianuarie a.c., Consiliul Judeţean s-a reunit în şedinţă ordinară. În cadrul acestei şedinţe, consilierii judeţeni au aprobat la foc automat cinci proiecte de hotărâre (6-10) cu privire la „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor". Prin Hotărârea nr. 9 din 31 ianuarie, consilierii judeţeni au votat Statutul modificat şi completat al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea, după cum urmează: pentru serviciul de salubritate - contractele de delegare vor fi atribuite operatorilor de către ADI Dobrogea în numele şi pe seama celor 61 de unităţi administrativ-teritoriale membre (contractele de colectare a deşeurilor), respectiv (de aici intervine modificarea de statut) de către Consiliul Judeţean (contractele de operare a facilităţilor de management al deşeurilor, inclusiv transportul pe distanţe lungi al deşeurilor), exclusiv prin procedura de licitaţie publică prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34 din 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Contracte de achiziţii... fără număr

Mai departe, în Hotărârea nr. 10, referitoare la aprobarea Documentului de Poziţie privind implementarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Constanţa, la Secţiunea 2 - Delegarea gestiunii Serviciilor, se arată: Consiliul Judeţean Constanţa (deşi membru ca toţi ceilalţi asociaţi din ADI Dobrogea!) va iniţia şi derula procedurile de licitaţie din cadrul proiectului, pentru: contracte de execuţie pentru depozitul de deşeuri, staţii de tratare mecano-biologică a deşeurilor, staţii de transfer şi staţiile de sortare, facilităţi ce urmează a fi construite în cadrul proiectului, contracte de achiziţii de echipamente pentru colectarea deşeurilor, contracte de achiziţii de dotări pentru facilităţile de management integrat al deşeurilor, contracte de servicii pentru asistenţă tehnică, contractele de delegare privind operarea depozitului ecologic şi a staţiei de sortare şi a staţiei TMB de la Tortoman, a staţiei de sortare şi a staţiei TMB de la Ovidiu, a staţiilor de transfer de la Hârşova şi Deleni.

Plan tarifar pe 28 de ani!

O altă hotărâre de Consiliu Judeţean controversată este cea cu numărul 8, din data de 31 ianuarie, care prevede aprobarea Planului Tarifar pe termen lung aferent serviciului de salubritate, în cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Constanţa. Vorbim de un plan tarifar aprobat pe 28 de ani, pentru perioada 2013 - 2040, care prevede taxe de salubrizare separate pentru mediul rural şi pentru mediul urban. În cazul oraşelor, tariful pentru populaţie porneşte în 2013 de la 5,87 lei cu TVA/lună/persoană şi creşte în fiecare an, astfel încât în 2040 ajunge să fie dublu, adică 11,76 lei/lună/persoană. Acelaşi lucru este valabil şi în mediul rural. Aici populaţia are stabilit în 2013 un tarif lunar de 2,61 lei, iar în 2040 de 5,23 lei.

Dacă planul tarifar este pe 28 de ani, iar acordul între membri şi ADI urmează să fie încheiat pe 30 de ani, aşa cum reiese din Documentul de poziţie aprobat prin Hotărârea CJC nr. 10/31 ianuarie, suntem curioşi pe ce perioadă vor fi încheiate cu diverşi agenţi economici contractele de colectare, transport şi operare a staţiilor de tratare, transfer şi sortare. Vor fi aceste contracte semnate de şefii efemeri cu mandate de 4 ani tot pe viaţă, pardon pe... 30 de ani?! Om trăi şi om vedea!

Trei decid pentru 62!

Controversat este şi numărul şi culoarea politică (toţi sunt membri PSD) a celor care fac parte din Consiliul Director al ADI Dobrogea. Vorbim de trei membri: şeful Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, viceprimarului de Constanţa, Decebal Făgădău, şi un primar social-democrat. Ce fel de reprezentativitate este aceasta? Este una corectă? Dacă ne gândim că Asociaţia Comunelor din România, filiala Constanţa are 9 membri în Consiliul Director, numărul de trei membri nu pare a fi unul corespunzător. Trei membri care, atenţie!, potrivit articolului 23 din statut au dreptul să elaboreze caietul de sarcini în cazul licitaţiilor derulate de ADI Dobrogea, adică în cazul licitaţiilor privind colectarea şi transportul deşeurilor organizate de ADI în numele şi pe seama unităţilor administrative locale, aşa cum se prevede în statutul Asociaţiei. Adică, cei trei membri au dreptul să elaboreze caiete de sarcini în cazul singurelor licitaţii pe care nu le poate derula Consiliul Judeţean, dar pentru care, culmea, decide, alături de viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, şi de un primar de comună, şi Consiliului Judeţean, prin preşedintele său, Nicuşor Constantinescu.

9 primării nu au aderat în ADI Dobrogea

Oraşele Năvodari şi Mangalia şi comunele 23 August, Albeşti, Castelu, Cogealac, Costineşti, Poarta Albă şi Seimeni sunt singurele localităţi din judeţ care nu sunt acoperite de proiectul de gestionare a deşeurilor, pentru că acestea nu au aderat în ADI Dobrogea. Ca atare, primarii din aceste localităţi nu pot fi obligaţi să respecte condiţiile şi tarifele de salubrizare impuse în cadrul acestui proiect.

Am încercat să luăm reacţii din partea primarilor care nu au aderat în ADI Dobrogea, pentru a afla de ce au luat această decizie şi cum se descurcă cu gestionarea deşeurilor.

La Poarta Albă, preţurile fac diferenţa

Primarul de la Poarta Albă, Vasile Delicoti, susţine că nu a aderat în ADI Dobrogea întrucât şi-a dorit să gestioneze singur serviciul de salubrizare, iar costurile să fie minime. „Ne ocupăm singuri de colectarea deşeurilor. Avem achiziţionate utilajele necesare astfel încât să asigurăm şi transportul deşeurilor la groapa ecologică de la Ovidiu", a explicat Delicoti. Primarul susţine că la această dată populaţia plăteşte o taxă de 30 de lei/an/gospodărie. O taxă infimă dacă ne gândim că prin proiectul CJC se porneşte, în 2013, în mediul rural, de la un tarif de 31,32 lei pe an, dar de persoană (2,61x12)!

Am luat reacţii, cum era firesc, şi de la primarii membri ai ADI Dobrogea, pentru a afla ce părere au ei despre modificările statului Asociaţiei şi despre planul tarifar aprobat pe 28 de ani.

Primăria Corbu nu are încă în vedere acest proiect

Şeful autorităţii locale de la Corbu, Marian Gălbinaşu, a precizat că momentan are propriul serviciu de gestionare a deşeurilor, iar timp de şapte ani nu poate face nicio mişcare, întrucât proiectul derulat de Primăria Corbu este monitorizat pe parcursul celor şapte ani de Ministerul Mediului. Primarul a explicat şi că în privinţa colectării şi transportului deşeurilor şi a tarifelor aferente acestor servicii lucrurile nu se pot modifica în următorii şapte ani. Întrebat ce părere are despre planul tarifar aprobat de Consiliul Judeţean pe 28 de ani, dar şi despre faptul că această instituţie se va ocupa de licitaţiile publice în cadrul proiectului, primarul Gălbinaşu a dat de înţeles că este prea devreme să se pronunţe în vreun fel, afirmând că abia peste şapte ani consilierii locali de la Corbu vor fi cei în măsură să ia o decizie.

„Nu am participat şi nici nu particip la şedinţele ADI Dobrogea"

Valentin Vrabie, primarul independent de la Peştera, susţine că nu a aprobat derularea acestui proiect. „Primăria a fost înscrisă în Asociaţie cu ani în urmă. Însă nu am participat şi nici nu particip la şedinţele ADI Dobrogea şi nici nu mi-am dat acceptul cu privire la derularea proiectului de gestionare a deşeurilor", a explicat primarul de la Peştera. Valentin Vrabie a afirmat că în prezent este membru în ADI Medgidia şi va rămâne în această asociaţie. În cazul în care ADI Medgidia se va desfiinţa, primarul de la Peştera are în vedere înfiinţarea propriului serviciu de gestionare a deşeurilor. „Serviciului de Gospodărire Comunală îi voi atribui şi colectarea şi transportul deşeurilor. De asemenea, voi achiziţiona utilajele aferente colectării şi transportului deşeurilor", a explicat primarul Valentin Vrabie. Şeful autorităţii locale a subliniat şi de ce refuză să facă parte din ADI Dobrogea. „Nu vreau ca taxa de habitat să fie de 10 lei, ca la Constanţa, pentru că aici se va ajunge", a punctat primarul de la Peştera.

Şedinţă fictivă?!

Au fost sau nu consultaţi primarii din judeţ cu privire la controversata modificare a statutului ADI Dobrogea şi cu privire la aprobarea planului tarifar pe termen lung în cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor?

Potrivit mai multor surse, în 2013 nu ar fi avut loc nicio şedinţă a ADI Dobrogea. Iar conţinutul Hotărârii nr. 9 din data de 31 ianuarie privind aprobarea Statutului modificat şi completat al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea ne face să dăm crezare surselor noastre. Motivaţia? În pagina 2 a Hotărârii CJC nr. 9/31 ianuarie 2013, Consiliul Judeţean Constanţa face trimitere la un proces verbal al Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea fără a comunica însă ziua şi luna în care a avut loc adunarea, menţionând în schimb doar anul... 2013.

Am încercat să aflăm şi punctul de vedere al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, cu privire la modificarea Statului ADI Dobrogea şi la planul tarifar pe salubritate aprobat pe 28 de ani, însă până la încheierea ediţiei cotidianului Ziua de Constanţa nu am primit niciun răspuns.