Editorial Dragnea, la Constanţa - Despre noul început şi despre sfârşitul administraţiei publice locale

Primarii constănţeni, pe de o parte, viceprim-ministrul Liviu Dragnea de cealaltă parte, aceasta a fost maniera în care s-a desfăşurat şedinţa de săptămâna trecută de la Constanţa. Primarii erau în sală, ministrul la prezidiu, iar această disproporţionalitate s-a putut observa şi la nivel discursiv. Şefii de autoritate locală ar fi dorit să aducă în atenţia ministrului o serie de erori legislative care îngreunează activitatea din primării. Însă, fără să asculte întreg mesajul transmis de Mariana Gâju, preşedintele filialei Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România, Liviu Dragnea a solicitat dreptul la replică.
Atenţia viceprim-ministrului s-a îndreptat spre proaspăta ordonanţa de urgenţă privind deblocarea posturilor în administraţia locală.
Nu a contat ce se întâmplă cu pajiştile, nici cu fondul funciar, importantă a fost ordonanţa privind deblocarea posturilor. Fiind unicul act normativ pe care Dragnea l-a apărat, tragem concluzia că acesta era şi singurul de apărat. Din păcate, a fost susţinută cauza unui act normativ efemer, ale cărui prevederi nici nu vor intra bine în vigoare că vor dispărea. Reglementările eronate ale legii referitoare la pajişti şi cele insuficiente cu privire la fondul funciar rămân însă în vigoare şi dau, în continuare, bătăi de cap autorităţilor locale. 

Ce i-a spus Gâju lui Dragnea cu privire la ordonanţa cu deblocarea posturilor? „În ceea ce priveşte organigramele administraţiei publice, este o gravă eroare”, i-a spus viceprim-ministrului preşedintele filialei Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România, susţinând că prevederile OUG 77/2013 discriminează primăriile de comune, în sensul că oraşele cu 5.000 de locuitori au dreptul la 24 de funcţionari publici, iar comunele doar la 15 funcţionari, solicitând să nu mai existe diferenţe de acest fel între oraşe şi comune. 
Răspunsul viceprim-ministrului? „Solicitarea veche a dumneavoastră, să fie pus pe acelaşi nivel comuna cu oraşul. Eu nu am nicio problemă, dar nu va mai exista această situaţie”. În acest context, Dragnea a anunţat că, de la 1 ianuarie 2014, nu va mai decide nici Guvernul, nici Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici câţi angajaţi trebuie să există într-o primărie. „Fiecare primar va avea posibilitatea ca, între nişte limite, să nu fie sub salariul minim pe economie, să nu fie mai mult decât un salariu maxim, (...) să decidă câţi angajaţi are. Primarul poate să aducă o sută de angajaţi, toţi cu salariu minim sau să lucreze cu 30 de angajaţi cu salarii mai mari”, a spus Dragnea, la Constanţa.

Dacă problema posturilor din administraţia publică se va rezolva, cel puţin aşa a dat de înţeles Dragnea, degeaba vom avea primari autonomi dacă legile vor fi date în continuare de guvernanţi în stilul deja consacrat, cel al punerii de beţe în roatele activităţii desfăşurate de primării. Ceea ce pare a fi un nou început în administraţia publică locală, după cum anunţă Liviu Dragnea, seamănă din ce în ce mai tare cu un sfârşit ghidat de principiul deloc sănătos „primari, sunteţi autonomi, dar legile le dăm tot noi, guvernanţii”...