Editorial Socoteala „Moşului" CJC - zeci de mii de copii - un singur buzunar

Consiliul Judeţean Constanţa pregăteşte o nouă şarjă de cadouri pentru copiii din judeţ şi, totodată, o nouă campanie de imagine pentru şeful instituţiei judeţene, Nicuşor Constantinescu.

„Moşul" CJC va împăca astfel pe toată lumea: pe copii, care se bucură de orice dar pe care-l primesc - pentru că este în firea lor să se bucure şi să nu vadă ce e dincolo de el; pe Nicuşor Constantinescu - al cărui nume va sta probabil scris cu litere mari pe pungile de cadouri sponsorizate din bani judeţeni; pe firma, dacă va fi cazul, care va furniza produsele pentru cadouri, pentru că va încasa în jur de zece miliarde de lei vechi. E adevărat, este frumos ca în pragul Crăciunului să dăruieşti, însă acest gest nu mai are nimic nobil şi curat când ascunde atâtea interese. Din experienţă, ştiu că pungile pe care le oferă Consiliul Judeţean Constanţa cu diverse ocazii, poartă, nu doar sigla CJC - nu mi s-ar părea deplasat -, ci au înscris şi numele întâiului-diriguitor al judeţului. Aşa cum Nicuşor Constantinescu s-a semnat pe felicitările strecurate în ghiozdanele cu rechizite distribuite copiilor, aşa se va semna probabil şi pe felicitările ce vor fi distribuite copiilor din mediul rural cu ocazia sărbătorilor, la pachet cu darurile. Chiar şi în hotărârea CJC care reglementează organizarea acţiunii Pomul de Crăciun 2010 se precizează că se vor cumpăra şi scrisori. Şi apropo, cică s-a previzionat ca suma cheltuită cu ambalarea cadourilor şi cu felicitările să fie în jur de un miliard de lei vechi. E adevărat, nu se puteau face foarte multe cu aceşti bani, însă din ei se puteau aloca, de pildă, câţiva pentru încălzirea şcolilor care nu au primit bani de lemne de la instituţia judeţeană. În acest caz, cam care ar fi concluzia? Că CJC îi lasă pe unii copii să tremure, dar le dă cadouri de Crăciun? Pare o glumă proastă, dar este din păcate o realitate. Nu ştiu dacă ar trebui să se renunţe la acest program devenit tradiţie, prin care de doi ani se îngraşă conturile unei singure firme, dar cu siguranţă nu cred că ar trebui să se imprime pe pungile distribuite mai mult decât sigla Consiliului Judeţean. Şi în condiţiile în care cel aflat în fruntea instituţiei se foloseşte şi de pixurile cu care scriu copiii judeţului să-şi facă imagine, cred că şi asta e prea mult. Poate ar fi bine ca CJC să facă totuşi altceva cu aceşti bani, pentru că, dacă cei mici zâmbesc când primesc o pungă cu portocale şi dulciuri, o firmă agreată chiuie de bucurie când reuşeşte să câştige toate licitaţiile pentru produsele din pachet. Şi e păcat ca generaţii de copii să fie folosite ca masă de manevră pentru imaginea şi alimentarea buzunarelor cuiva. Raportul e simplu: zeci de mii de copii - un singur buzunar.