Fondurile europene, o para malaiata la care se ajunge greu

Ieri s-a încheiat Adunarea Generală şi Consiliul Director ale Asociaţiei Comunelor din România, la care Constanţa a fost reprezentată de o numeroasă delegaţie, formată din 30 de primari.

În cadrul întâlnirii pe care primarii au convocat-o, a existat prilejul ca reprezentanţii autorităţilor locale să discute de la egal la egal cu reprezentanţii Guvernului şi chiar ai ministerelor cu care interacţionează cel mai frecvent în activitatea lor.
Primarii au prins momentul să-şi spună ofurile. Şi-au prezentat problemele şi au reuşit să pună pe tapet o serie de soluţii. Toate propunerile de modificări legislative au fost importante, toate au însemnat un pas înainte, însă una dintre cele mai arzătoare şi cu care cred că toţi primarii au fost de acord este cea privind eliminarea procentului de co-finanţare pentru proiectele implementate.
Vorbeam deunăzi cu primarul unei comune, care îmi spunea că nu este atât de uşor să accesezi fonduri europene. Din exterior, noi, cei care nu avem contact direct cu procesul de obţinere a fondurilor de post-aderare, ne închipuim că este suficient să vrei. Am înţeles din explicaţiile primarului că nevoile unei comune sunt multiple, dar şi că posibilităţile sunt limitate. Îmi spunea reprezentantul administraţiei locale că unele proiecte cu finanţare din fonduri comunitare necesită un procent de co-finanţare atât de mare, încât puţine sunt comunităţile locale care îşi permit să viseze la accesarea unor astfel de proiecte. Cu alte cuvinte, co-finanţarea unor proiecte care se referă la lucruri de strictă necesitate pentru o viaţă decentă, cum ar fi canalizarea, extinderea reţelei de apă şi reabilitarea/modernizarea drumurilor, de pildă, poate necesita o co-finanţare de câteva zeci de miliarde de lei vechi, bani pe care o comună mică, fără resurse economice mari, este imposibil să îi asigure. Sigur, mai este şi Consiliul Judeţean, care poate asigura co-finanţarea unor proiecte, însă nici instituţia judeţeană nu poate acoperi toate aceste nevoi de co-finanţare. Nu mai punem la socoteală banii pe care primarii se plâng că îi cheltuiesc pe proiecte. „Am băgat miliarde (n.r. de lei vechi) în proiecte, dar degeaba. Uite cum stau în dulap! Unele nu sunt bune de nimic", spunea odată alt primar, arătând teancul de hârţogăraie prăfuită. Primarii sunt dezamăgiţi şi de faptul că, atunci când un proiect este declarat şi neeligibil, înseamnă că au dat banii pe el de pomană. Totuşi, este un pas înainte faptul că primarii au cerut eliminarea procentului de co-finanţare, care, cine ştie, ar putea fi suportat de la bugetul de stat, pe viitor.