Neîncredere versus efort exagerat Îşi va respecta Dragnea promisiunile sau va încălca acordul încheiat cu primarii? (documente)

Supăraţi pe guvernarea USL-istă, primarii din toată ţara au lansat în luna august un ultimatum Executivului condus de Victor Ponta. Sub ameninţarea protestelor, care vizează şi neimplicarea primarilor pentru mobilizarea cetăţenilor cu drept de vot la alegerile europarlamentare şi la cele prezidenţiale, vicepremierul Liviu Dragnea a fost scos la înaintare, în încercarea de a-i calma pe şefii de autoritate locală. Prin protestul iniţiat, primarii solicită modificarea unui număr însemnat de legi, din punctul lor de vedere prost concepute de actuala guvernare. Însă problema, lăsată nerezolvată, privind incompatibilitatea primarilor care au făcut parte din adunările generale ale societăţilor comerciale, a fost cea din urmă nemulţumire, care a aruncat în aer administraţia publică locală. În acest context, cel mai sigur s-a considerat că Dragnea avea toate calităţile necesare pentru a dezamorsa conflictul cu primarii (este venit din administraţia locală, fiind fost preşedinte de Consiliu Judeţean la Teleorman). Ca atare, vicepremierul şi 19 primari din toată ţara s-au aşezat în data de 12 septembrie la masa tratativelor.

Conştient că nu poate să le dea acestora ceea ce îşi doresc cei mai mulţi, şi anume modificarea Legii ANI, prin care au devenit incompatibili un număr însemnat de primari, care riscă acum să-şi piardă scaunele, Dragnea a decis să le ofere altceva la schimb, semnând un acord ce conţine 17 puncte. Cea mai interesantă prevedere a acordului poartă numărul 10 şi lansează, din partea şefilor de autoritate locală, următoarele pretenţii: stabilirea răspunderii autorităţii executive versus răspunderea persoanei/persoanelor contrasemnatare şi creşterea rolului secretarului comunei în ceea ce priveşte actele notariale. Ambele chestiuni au iscat deja reacţii pro şi contra din partea celor vizaţi. Pornind de la aceste două solicitări, prin care secretarii de primărie ar urma să aibă atribuţii notariale, iar primarii ar urma să fie exoneraţi de răspundere penală când semnează diverse acte alături de alţi specialişti din administraţie, în rândul celor vizaţi există neîncredere cu privire la respectarea acestui acord de către Guvern, în ciuda faptului că documentul este asumat de vicepremierul Dragnea. De asemenea, sunt voci care vin cu argumente potrivit cărora asistăm, de fapt, la un efort exagerat din partea autorităţilor, semn că încercarea lui Dragnea de a dezamorsa acest conflict este în zadar.
 
„Important este ca promisiunile să fie făcute întotdeauna cu respectarea dispoziţiilor legale”
 
Un punct de vedere cu privire la atribuţiile notariale ale secretarilor a fost formulat şi de reprezentanţii Camerei Notarilor Publici Constanţa, la solicitarea cotidianului ZIUA de Constanţa. Preşedintele Camerei Notarilor Publici, Radu Puia, susţine că secretarii pot avea asemenea atribuţii cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. „Promisiuni care să fie consemnate şi în diferite acorduri pot fi făcute oricând şi oricum, dar important este ca ele să fie făcute întotdeauna cu respectarea dispoziţiilor legale. Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor au atribuţii care sunt prevăzute în mod special în dispoziţiile articolului 17 din Legea 36/1995 modificată şi completată. Astfel, potrivit textului precizat, «secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici, îndeplinesc, la cererea părţilor, legalizarea copiilor după înscrisuri, cu excepţia înscrisurilor sub semnătură privată».

Dată fiind importanţa celorlalte acte juridice solicitate de părţi, acestea sunt date expres în competenţa notarului public, care este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome. Acte notariale pot fi efectuate şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, dar, de asemenea, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege. În acest sens, sunt de reţinut dispoziţiile articolului 18 din Legea 36/1995, care precizează care acte notariale pot fi îndeplinite, la cererea persoanelor fizice având cetăţenia română, precum şi a persoanelor juridice române”, susţine preşedintele Radu Puia. Întrebat despre solicitarea primarilor cu privire la creşterea rolului secretarului comunei în ceea ce priveşte actele notariale, Radu Puia a răspuns: „Dacă secretarilor consiliilor locale li s-ar acorda alte atribuţii notariale în afara celor prevăzute de Legea 36/1995, pe de o parte s-ar crea o breşă în siguranţa circuitului juridic civil, iar pe de altă parte solicitanţii serviciului notarial ar fi total dezorientaţi”.
 
Primarii, pro şi contra în privinţa atribuţiilor notariale
 
Am încercat să surprindem şi reacţia primarilor cu privire la posibile viitoare atribuţii notariale în cazul secretarilor consiliilor locale.
Şeful autorităţii locale de la Lumina, Dumitru Chiru, crede că este exagerat să le fie date secretarilor atribuţii notariale. „Din punctul meu de vedere, notarul să-şi facă treaba sa, iar secretarul pe a lui”, susţine primarul Dumitru Chiru.
Pe de altă parte, Dorinela Irimia, primarul comunei Saraiu, consideră că această măsură „ar fi un lucru bun şi la îndemâna cetăţenilor”. Însă, în ciuda acordului existent, şefa autorităţii locale nu crede că acest lucru se va întâmpla. „Nu ştiu dacă există interes să se acorde astfel de atribuţii. Nu cred că va fi respectat acordul”, a declarat primarul comunei Saraiu.

 
„Nu se va putea suplini în totalitate activitatea notarului”
 
În privinţa atribuţiilor notariale, primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi, susţine următoarele: „Dacă majoritatea consideră că secretarii de comune ar putea să aibă şi atribuţii notariale, este binevenită o astfel de măsură, dar atribuţiile să fie foarte bine specificate în lege. Trebuie foarte bine specificat până unde merg aceste atribuţii”. Primarul rămâne însă la părerea că astfel de competenţe ar trebui să rămână exclusiv în sarcina notarilor. „Secretarul are un volum mare de lucru. El susţine activitatea Consiliului Local şi a Instituţiei Primarului. Şi în administraţia publică locală, ca în orice alt domeniu de activitate, contează calitatea şi nu cantitatea. La Crucea, există un cabinet notarial în vecinătatea sediului Primăriei şi nu ştiu dacă se impune ca secretarul să aibă atribuţii ca şi notar public. De asemenea, există o bună colaborare între cabinetul notarial şi instituţie, astfel încât oamenii să nu fie plimbaţi după acte”, a explicat primarul comunei Crucea.

Şeful autorităţii locale a mai declarat că, „în condiţiile în care secretarul ar avea şi anumite atribuţii notariale, oricum nu va putea suplini în totalitate activitatea notarului, astfel încât cetăţenii nu vor putea evita deplasarea la un cabinet notarial”.
Primarul de la Poarta Albă, Vasile Delicoti, este de părere că s-ar simplifica lucrurile dacă secretarii ar avea şi atribuţii notariale. „Majoritatea primarilor vor să-i ajute pe oameni cu actele de proprietate şi succesiuni. Vizate sunt şi contractele de vânzare-cumpărare dintre primari şi cetăţeni, care trebuie făcute tot în formă autentică, prin notariat, ceea ce înseamnă costuri. Printr-o astfel de decizie s-ar diminua din costuri şi din timpul pierdut la notariat”, a declarat şeful autorităţii locale. Primarul comunei Poarta Albă nu crede însă că acordul se va respecta. „În privinţa atribuţiilor notariale, se fac deja presiuni, iar Ministerul Justiţiei, care îşi apără breasla, nu va da aviz unui astfel de proiect”, crede primarul Vasile Delicoti.
 
„Secretarii au mai avut acest drept”

 
Primarul comunei Peştera, Valentin Vrabie, declară şi el: „O astfel de practică, ce vine în sprijinul cetăţenilor, a funcţionat, dacă nu mă înşel, până în anul 2000, iar secretarii aveau acest drept de a legifera anumite acte. S-a modificat însă legea, iar secretarii au rămas fără acest drept. Interesul nostru este să venim în sprijinul cetăţenilor, pentru ca aceştia să evite drumurile la nu ştiu câţi notari şi să nu mai plătească taxe şi transportul până la Medgidia. Totuşi, rămâne de văzut dacă Ministerul Justiţiei va da aviz de legalitate unei asemenea propuneri”.
Legalizarea înscrisurilor, o atribuţie permisă prin lege secretarilor din localităţile în care nu există birouri notariale, aşa cum se întâmplă la Peştera, este o misiune banală, potrivit primarului Valentin Vrabie. „Legalizarea înscrisurilor? Adică o copie de buletin pe care secretarul o poate legaliza! Ce ajutor este acesta?!”, se întreabă retoric şeful autorităţii locale de la Peştera.
 
Exonerare de răspundere versus răspunderea comună
 
Părerile sunt diferite şi cu privire la răspunderea penală a primarilor, atunci când ei semnează diverse acte alături de alţi specialişti din administraţie.
Primarul de la Lumina, Dumitru Chiru, crede că această răspundere trebuie să fie comună. „De când sunt primar, i-am pus pe cei care au întocmit acte să-şi pună viza şi să răspundă în acelaşi timp cu mine pentru greşeli. Nu sunt de acord ca primarul să fie exonerat de răspundere. Atunci de ce mai e primar, dacă nu răspunde de ceea ce se întâmplă în Primărie? Repet, răspunderea trebuie să fie comună”, a declarat primarul comunei Lumina.
Dorinela Irimia, şefa autorităţii locale de la Saraiu, consideră de asemenea că răspunderea trebuie să fie comună, însă legea trebuie modificată astfel încât să poată fi traşi la răspundere şi funcţionarii publici, nu doar primarii. „Corect este să răspundă şi ordonatorul de credite, dar atribuţiile să fie împărţite pe compartimente şi pe specialitatea fiecăruia, iar cei care întocmesc actele să-şi însuşească aceste documente, pentru că de regulă nu se întâmplă acest lucru”, a menţionat Dorinela Irimia.
În privinţa răspunderii penale, din punctul de vedere al şefului autorităţii locale de la Poarta Albă, „doar compartimentul de specialitate trebuie să răspundă pentru actele semnate”. „Nu poate primarul să citească toată legislaţia a sute de acte. Dacă ar face acest lucru nu ar mai avea nevoie de personal. Nu este normal să ajungem în situaţia în care funcţionarii semnează greşit anumite acte şi răspund eu ca primar. Ei sunt tot timpul martori într-un astfel de dosar penal, pentru că, potrivit legii, primarul este cel care trebuie să verifice legislaţia în baza căreia este întocmit un act”, declară primarul Vasile Delicoti.
 
„Primarii îşi asumă destule”
 
Şeful autorităţii locale din Poarta Albă susţine că această solicitare a lor nu trebuie să se interpreteze ca o fugă de răspundere. „Primarii îşi asumă răspunderea pe dispoziţii, pe proiectele de hotărâre pe care le iniţiază, pe contractele semnate, îşi asumă destule”, a afirmat şeful autorităţii locale din Poarta Albă.
Aceeaşi opinie o are şi primarul comunei Peştera, Valentin Vrabie. „Mi se pare normal (n.r. ca primarul) să fie exonerat de răspundere. El semnează nişte acte, care trec prin nişte proceduri, printr-o serie de departamente, toţi îşi dau viza de specialitate, el dă semnătura finală. Primarul nu este un specialist şi nici nu are timpul necesar să verifice legalitatea tuturor actelor întocmite de funcţionari”, afirmă şeful autorităţii locale de la Peştera, care susţine că actualii guvernanţi, dacă vor să fie credibili, au multe legi de reparat. „Primarii sunt constrânşi prin lege şi nu sunt lăsaţi să-şi facă treaba. Iar parlamentarii, care au parte de tot sprijinul nostru în campaniile electorale, fac legi prin care să minimalizeze drepturile primarilor”, afirmă şeful autorităţii locale. Primarul Valentin Vrabie crede că o parte din atribuţiile Consiliului Judeţean Constanţa ar trebui transferate către primării. De asemenea, primarul de la Peştera adresează celor de la putere următoarele întrebări: „De ce primarii care îşi părăsesc partidul îşi pierd mandatul, iar senatorii şi deputaţii nu? Senatorii şi deputaţii sunt mai aleşi decât primarii?”.