Ponta, sef peste un partid „hemofilic"

PSD a trecut printr-un congres din care îşi revine greu. Încă un pic şi va fi conectat la aparate. Micul Ponta, devenit după congres maturul Ponta, va asigura ventilaţia artificială a „pacientului".

Congresul PSD a fost pentru Ponta o călătorie iniţiatică fulger, menită să-l maturizeze brusc pe acest lăstar uitat ani de-a rândul în pepiniera PSD. Ponta a fost scos, ca din solar, preşedinte peste un partid pe care alţii se pregăteau să-l conducă. Micul Ponta, „copt" la foc automat, la comanda lui Năstase, Mitrea & Co., a reuşit să devină şef la PSD, însă PSD nu e pregătit să-l accepte. Analiştii trâmbiţează pe toate canalele de ştiri că „hemoragia" PSD nu se mai opreşte, că demisiile curg încontinuu, fără speranţă de coagulare rapidă a forţelor în jurul noii puteri. Aşadar, Ponta, un pesedist maturizat brusc de un congres cu multe lovituri de teatru, despre care el, deşi matur, nu prea ştie nimic, trebuie să conducă un partid hemofilic. Este un început de drum dificil, mai ales dacă Iliescu se ţine de promisiunea făcută la congres şi exersează, în premieră, atitudinea non-combat. Deşi multă lume a vorbit la congres şi au existat chiar scandaluri, pesediştii nemulţumiţi nu s-au răcorit îndeajuns, astfel că, au ales să plece, majoritatea fără prea multe explicaţii. Cu alte cuvinte, ceea ce nu s-a spus la congres, se poate observa zilele acestea cu ochiul liber, prin şirul de demisii la care s-a dat tonul. Ce va rămâne din PSD? Este greu de spus, dar uşor de anticipat dacă partidul pierde în fiecare zi măcar un membru marcant. Şi bilanţul pierderilor este departe de a se încheia. Mă gândesc acum la primarii PSD care, deşi poate nemulţumiţi, nu au cum să ia o decizie în acest moment, pentru că, potrivit legii şi-ar pierde mandatele. Calculele se pot face abia la alegerile locale din 2012, când, primarii, scăpaţi de teama că îşi pierd mandatul, pot sări într-o altă barcă, dacă nu vor cu Ponta sau dacă simpatizau cu Geoană sau dacă l-au vrut pe Diaconescu şef. Primarii din teritoriu, pe care-i desparte o distanţă destul de mare de centru şi care, din acest caz, au dificultăţi în a-şi face auzite problemele, preferă, de regulă, liderii politici puternici, cu notorietate, care-şi au locul lor pe scena politică. Or Victor Ponta nu s-a remarcat prin nimic până acum. Cel mai cunoscut amănunt despre noul şef al PSD este unul legat de viaţa personală nicidecum unul din activitatea sa politică şi anume, faptul că este căsătorit cu Daciana Sârbu. Având în vedere faptul că PSD riscă să se destrame, rămâne de văzut care va fi soluţia pentru stoparea crizei de „personal" care va degenera şi într-o criză de imagine. Oare îşi va sufleca Iliescu, din nou, mânecile, pentru a da o mână de ajutor la resuscitarea partidului, ori se va duce şi el după „independenţi"?