„Suntem la putere. Care putere?” Primari ameninţi cu demiterea. Autorităţi locale în pragul insolvenţei! (galerie foto)

Ce mai înseamnă să fii primar în România? „Suntem la putere. Care putere? Că noi simţim că ne pierdem curajul de a ieşi în faţa oamenilor”, le-au spus senatorilor, primarii constănţeni prezenţi la întâlnirea, de marţi, de la Neptun, unde au participat 81 de parlamentari USL. 
Primari tremurând la uşile tribunalelor din cauza unor prevederi legale depăşite, primari ameninţaţi cu destituirea, primari ale căror autorităţi locale, în aşteptarea banilor de la Guvern, sunt ameninţate cu insolvenţa, aceştia sunt primarii, nicidecum gospodarii şefi aleşi să dezvolte proiecte pentru comunitate, pentru oameni. 

„Credeţi că nu avem ce face la nivelul comunelor decât să tremurăm de teamă pe la uşile instanţelor de judecată?”, i-au mai întrebat, marţi, la Neptun, pe senatori şefii de autoritate locală.
„Credeţi că nu avem ce face cu banii puţini pe care îi luam ca aleşi locali decât să ne plătim avocaţii?”, a fost următoarea chestiune adusă în discuţie.
OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente, Legea 161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi Legea 215 a administraţiei publice locale sunt doar trei acte normative care ameninţă activitatea unităţilor administrativ teritoriale.

„Un primar a fost destituit. Aceeaşi soartă îi aşteaptă pe toţi ceilalţi”

Preşedintele Filialei Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România, Mariana Gâju, le-a cerut senatorilor, în numele celor 58 de primari de comune din judeţ, să rezolve de urgenţă problema incompatibilităţii şefilor de autoritate locală care au făcut parte din Adunarea Generală a RAJA. Mariana Gâju a precizat că 33 de primari constănţeni au făcut parte din AGA RAJA, iar la nivel naţional numărul lor ajunge la 651. „Solicităm iniţiere de modificare legislativă a Legii 161, articolul 87 coroborat cu Legea 215, articolul 65. Vă rugăm să reuniţi aceste modificări legislative pe care noi astăzi (n.r. marţi), Filiala Constanţa a AcoR, vi le înmânăm cu semnăturile primarilor şi care se află şi pe masa de lucru a domnului viceprim-ministru Liviu Dragnea”, a precizat, marţi, Mariana Gâju. Aceasta şi-a exprimat dezamăgirea că la întâlnirea de la Neptun nu a participat şi premierul Ponta, pentru a-i putea înmâna personal proiectul privind modificarea celor două legi. Mariana Gâju l-a atenţionat pe prefectul Eugen Bola că ordinul dat pentru demiterea primarului de la Poarta Albă, Vasile Delicoti, a creat o stare de tensiune la nivelul judeţului Constanţa. „Un primar a fost destituit prin decizia pusă în aplicare de prefectul judeţului Constanţa. Aceeaşi soartă îi aşteaptă pe toţi ceilalţi, în situaţia în care nu se judecă doar cu mintea, ci cu patima politică”, a afirmat Mariana Gâju. Cu toate acestea, prefectul nu s-au numărat printre cei care au luat cuvântul în sală, pentru a lămuri această situaţie. Un răspuns a oferit, în schimb, Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene. „Cele două legi, într-adevăr, trebuie modificate şi modernizate, pentru că prevederile sunt deja prăfuite de foarte mult timp”, a menţionat ministrul Teodorovici. 

„Cum să mai accesăm fonduri europene?”

Primarii au solicitat şi modificarea Legii Finanţelor publice locale. Ordonanţa 63/2010 a limitat numărul de personal la unităţile administrativ-teritoriale, iar cele mai păgubite au fost comunele, au declarat primarii. „Cum să fim noi în stare să accesăm fonduri europene când numărul de angajaţi este redus? Şi mai ales cu un personal care nu primeşte nici măcar 50% din salariul unui funcţionar public de la nivel de oraş sau municipiu. Stimaţi domni senatori, vi s-a solicitat de-a lungul a 20 de ani să alocaţi cotele defalcate comunelor, aleşilor locali, funcţionarilor publici, în funcţie de numărul de locuitori, nu după clasificarea - comună, oraş, municipiu - pentru că administraţia publică locală de la comune are aceleaşi sarcini ca şi cea de la nivelul unui oraş”, le-a comunicat senatorilor Mariana Gâju, în numele primarilor constănţeni. „Ni se transmit de la administraţia publică centrală doar sarcini, doar atribuţii. Sursa de finanţare unde se pierde? Cu ce să o realizăm noi?”, a mai adăugat Gâju. 


Insolvenţa bate la uşa primăriilor cu proiecte pe HG 577

Primăriile care nu au primit bani pentru achitarea lucrărilor derulate prin  Hotărârea de Guvern 577 se află într-o situaţie delicată. „Au fost uitate pe drum proiectele (n.r. pe HG 577) care sunt în curs de execuţie şi care nu au asigurată sursa de finanţare. Şi ştiţi ce scrie în această Ordonanţă de Urgenţă? Că dacă avem datorii mai mari vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din venitul propriu al bugetului, primăriile intră în insolvenţă. Doamne Fereşte să se ajungă aici!”, a menţionat Mariana Gâju.

Pajiştile, luate de la primari. Date cu dedicaţie miliardarilor?

Concesionarea pajiştilor permanente, aflate acum în administrarea autorităţilor locale, este o greşeală, susţin primarii. „Ce facem? Am primit subvenţii de la stat, ne-am străduit să amenajăm frumos pajiştile, astfel încât să beneficieze de aceste suprafeţe toţi crescătorii de animale. Şi acum ce facem? Le concesionăm? Ca să vină un miliardar şi să ia toate pajiştile şi comuna să piardă?”, a subliniat Mariana Gâju, cerând senatorilor să repare şi această greşeală legislativă.

Legea 165/2013 sau cum să nu-i mai despăgubeşti pe oameni


Discuţii aprinse ridică şi prevederile Legii 165/2013. Motivaţia? Încă nu au apărut normele metodologice de aplicare a actului normativ. Mai mult, această lege amână cu şase luni despăgubirea persoanelor care deţin hotărâri de punere în posesie. Numai la Ostrov, potrivit primarului Niculae Dragomir, 20 de persoane nu au intrat în posesia unei suprafeţe totale de 20 de hectare, deşi erau îndreptăţite să o facă, şi aceasta din cauza noii legi. Primarii solicită ca, până la apariţia normelor de aplicare a actului normativ, să se reia punerile în posesie şi, de asemenea, să fie soluţionate celelalte cereri existente. Totodată, primarii aşteptă ca normele de punere în aplicare a legii să stabilească cine îi va plăti pe specialiştii care, potrivit noului act normativ, se vor ocupa de măsurătorile topografice şi de identificarea tarlalelor, întrucât autorităţile locale nu sunt în măsură să suporte astfel de costuri.

Şedinţa de marţi de la Neptun s-a încheiat cu o veche şi arhicunoscută întrebare pe care primarii au adresat-o, în repetate rânduri, guvernanţilor: „De ce, la momentul iniţierii diferitelor legi, nu sunt consultate şi structurile asociative din care fac parte primarii, şi anume Asociaţia Comunelor, Asociaţia Oraşelor şi Asociaţia Municipiilor?”.