Vezi care au fost primăriile iubite de „zeii" judeţeni, anul trecut Siliştea, campioana alocărilor de la CJC în 2010 (documente)

La Consiliul Judeţean Constanţa a devenit o practică alocarea banilor numai către anumite primării. Anul trecut, de pildă, unele au bătut recordul, primind de la instituţia condusă de social-democratul Nicuşor Constantinescu zeci de miliarde de lei vechi. Altele însă au început şi au încheiat anul pe zero în ce priveşte alocările de la Consiliul Judeţean.

De altfel, am relatat în repetate rânduri despre modul de alocare a fondurilor judeţene, la fiecare şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa. Unii plecau cu traista plină, alţii însă cu puşculiţa goală, aşa cum se obişnuiseră de fapt. Este adevărat că cele mai mari alocări de fonduri au fost făcute în dreptul unităţilor administrativ-teritoriale cu programe europene în derulare, însă bate la ochi faptul că unele comune nu au primit niciun bănuţ în anul ce a trecut. O centralizare a alocării banilor judeţeni prin repartizarea procentului de 20% din cota de 22% din impozitul pe venit pentru anul 2010 sau a cotei de 20% din sume defalcate din TVA ne arată în mod clar cine este iubit de „zeii" judeţului şi cine nu.

Facem o trecere în revistă a alocărilor de bani reprezentative în acest sens.

Alocările CJC, la extreme

La capitolul repartizare a procentului de 20% din cota de 22% din impozitul pe venit, cele mai mari alocări de fonduri în 2010 s-au făcut în contul comunelor: Amzacea - 966.733,17 lei, Chirnogeni - 897.901,41 lei, Ciocârlia - 862.313,92 lei, Crucea - 1.244.059,3 lei, Cumpăna - 2.593.318,01 lei, Deleni - 1.253.706,2 lei, Dobromir - 997.224,133 lei, Gârliciu - 975.665,11 lei, Siliştea - 3.371.922 lei, Topraisar - 1.297.693 lei şi Lumina - 5.447.801,2 lei, care a primit cele mai multe fonduri la acest capitol. Iată şi câteva exemple de primării care nu au primit mai nimic de la CJC din procentul de 20% din cota de 22% din impozitul pe venit: Albeşti - 46.722 lei, 23 August - 14.501 lei, Castelu - 43.787 lei, Cogealac - 0, Costineşti - 27.320 lei, Mihai Viteazu - 36.089 lei, Valu lui Traian - 0.

La capitolul privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a cotei de 20% din cote defalcate din TVA, în 2010, cele mai norocoase primării au fost: Aliman - 850.000 lei, Cuza Vodă - 1.000.000 lei şi Topraisar - 1.400.000 lei, culminând cu Siliştea, care a bătut toate recordurile cu fabuloasa sumă primită de la CJC: 9.275.612 lei. Cum şi aici alocările s-au făcut de către CJC pe principiul ban la ban şi păduche la păduche, printre ghinioniştii care nu au primit deloc bani sau, în tot cazul, o sumă nesemnificativă, numărându-se şi oropsiţii şuntaţi şi la capitolul arătat anterior: Albeşti - 0, 23 August - 0, Castelu - 0, Cogealac - 0, Costineşti - 0, Mihai Viteazu - 0, Valu lui Traian - 0.

Primarii spun că li s-a dat cu împrumut

Primarii reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale care au beneficiat de cele mai importante alocări de bani în 2010 au precizat, în majoritatea cazurilor, că au primit sprijin financiar în principal pentru susţinerea programelor europene pe care le au în derulare.

„Mai mult de jumătate din suma primită anul trecut a fost pentru susţinerea părţii de cofinanţare a proiectului finanţat prin Măsura 322, bani împrumutaţi din fondul de rezervă constituit în acest sens de către Consiliul Judeţean, şi pe care îi vom da înapoi. Am mai primit susţinere pentru cofinanţarea proiectului finanţat prin Măsura 125 şi, de asemenea, o parte din fonduri au fost pentru lucrările de întreţinere a drumurilor comunale. Erau lucrări efectuate ce trebuiau plătite. Dar banii aşa cum au venit, aşa au fost daţi. Au fost cu destinaţie specială, nu au fost la dispoziţia Consiliului Local", ne-a declarat primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi.

Şi primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a precizat că unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce a primit sprijin financiar cu împrumut de la CJC. „Eu, de la Consiliul Judeţean am beneficiat de fonduri în baza acordului-cadru, care mă obligă să restitui banii la finalizarea proiectului. Ponderea cea mai mare din banii primiţi o reprezintă partea de susţinere a proiectului de canalizare finanţat de Guvernul Norvegiei, însă aceşti bani vor fi restituiţi la finalul proiectului", a precizat primarul Mariana Gâju.

Dumitru Chiru, primarul comunei Lumina, a primit bani cu împrumut de la CJC, de asemenea, pentru susţinerea unei investiţii importante pentru comunitate. „Am primit sprijin financiar pentru realizarea canalizării. Pentru că Lumina a avut încasări mici din taxe şi impozite, am apelat la sprijinul Consiliului Judeţean pentru cofinanţarea acestui proiect, însă banii trebuie returnaţi la finalul contractului. Să nu trăiască cineva cu impresia că mi-a dat Consiliul Judeţean 50 de miliarde şi eu, pa, la revedere, nu-i mai dau înapoi", a declarat, la rândul său, primarul comunei Lumina.

Şi primarul comunei Cuza Vodă, Eugen Dumitru, ne-a declarat că a primit sprijin financiar tot pentru proiectul de canalizare şi drumuri derulat prin Măsura 322.

Primarul comunei Chirnogeni, Gheorge Manta, a afirmat, de asemenea, că banii primiţi au fost pentru susţinerea programelor cu finanţare europeană sau guvernamentală, printre care a enumerat construirea de poduri şi podeţe, a unei baze sportive, a unui parc în Chirnogeni şi pentru sprijinirea unei împăduriri ecologice.

Mihai Soare: „Măcar dacă aş fi primit pentru investiţii în comună"

Edilul comunei Siliştea - campioana alocărilor de bani judeţeni pe 2010 - a precizat că cele peste 90 de miliarde de lei vechi pe care le-a primit de la CJC au fost pentru reabilitarea DC 61 şi DC 63 de pe teritoriul comunei. „Pentru asta am primit banii, după cum ştiţi. Mă invidiază lumea, nu-i aşa? Măcar dacă aş fi primit pentru investiţii în comună. E adevărat că şi locuitorii comunei folosesc aceste drumuri", ne-a declarat primarul comunei Siliştea, Mihai Soare.