Vezi proiectele celor douã judeţe! Cine-i mai tare în Regiune - Constanţa sau Tulcea? (documente)

Nu se anunţã o luptã uşoarã pentru şefia Regiunii Dobrogea, care va fi disputatã în egalã mãsurã de constãnţeni şi de tulceni. Formarea Regiunii Dobrogea a fost încuviinţatã de însuşi premierul Victor Ponta, care a vorbit, la sfârşitul lunii septembrie, în termeni optimişti despre acest proiect. Dar va fi Nicuşor Constantinescu şeful acestei regiuni?

Când se vorbea de formarea Regiunii Sud-Est, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, oferea zeci de argumente potrivit cãrora capitala Regiunii Sud-Est ar trebui sã fie Constanţa. Atunci, Constanţa intra în competiţie cu cinci judeţe (Brãila, Buzãu, Galaţi, Tulcea şi Vrancea), iar şansele de câştig pentru Nicuşor Constantinescu erau reduse, dat fiind cã şeful CJC s-ar fi confruntat, din nou, cu Marian Oprişan, şeful Consiliului Judeţean Vrancea, în favoarea cãruia a pierdut anul acesta atât şefia Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, cât şi funcţia de vicepreşedinte al Regiunii Sud-Est în cadrul PSD. Acum, lupta pentru şefia regiunii s-a restrâns şi se duce doar cu tulcenii. Va fi însã Constanţa capitala Regiunii Dobrogea?! Şi va deveni Nicuşor Constantinescu lider peste regiune? Lupta nu va fi una uşoarã pentru preşedintele Nicuşor Constantinescu. Horia Teodorescu, preşedintele CJ Tulcea, a revendicat la începutul acestei luni şefia viitoarei Regiuni, afirmând public: „Dezvoltarea echilibratã a unei regiuni constã şi în distribuţia echilibratã a tot ceea ce reprezintã administraţie, şi mã refer aici la deconcentratele care vor reveni fiecãrui judeţ. Dacã avem administraţia la Tulcea, sperãm ca şi Tulcea sã aibã o dezvoltare cel puţin egalã cu ceea ce se va întâmpla în judeţul nostru vecin, Constanţa. Dacã ai administraţia aici şi ai Guvernatorul, sau cum se va chema el la momentul respectiv, în Tulcea cred cã ar fi un bonus”.

Deşi sãraci, tulcenii au cu ce se lãuda

Am analizat bugetele pe 2013 ale celor douã judeţe, Constanţa şi Tulcea, pentru a vedea cu ce proiecte se laudã cei doi lideri judeţeni. Pentru reabilitarea drumurilor, Tulcea a alocat anul acesta 19.211.000 de lei pentru urmãtoarele obiective: Modernizare DJ 222 A Nifon - Luncaviţa, Reabilitare DJ 222 Tulcea - Sarichioi - Enisala şi DJ 223 A Slava Rusã - Babadag, dezvoltarea durabilã şi echilibratã a zonei turistice Niculiţel, prin îmbunãtãţirea infrastructurii de acces, respectiv reabilitare DJ 229, modernizarea drumului Tulcea - Ceatalchioi - Pardina - Chilia Veche, reabilitare poduri şi podeţe DJ 222 B, realizarea unui drum de acces cãtre staţia transfer-deşeuri Sulina, reabilitare pod peste canalul Pardina, reabilitare DJ 222E - Sarighiol de Deal - Casimcea - Rahmanu, Reabilitare DJ 222 B Topolog - Traian - Cerna, reabilitare DJ 222 C Murighiol - Iazurile - Agighiol. Pentru turism, Consiliul Judeţean Tulcea a aprobat suma de 1.110.000 de lei pentru crearea de miniporturi la Murighiol şi Sarichioi - Enisala. În schimb, la capitolul reabilitare drumuri, Consiliul Judeţean Constanţa a alocat bani pentru urmãtoarele programe: DJ 222 Mihail Kogãlniceanu - Cuza Vodã - Medgidia (7.596.407 lei), DJ 224 Medgidia - Tortoman - Siliştea (1.456.000 lei), modernizarea drumului judeţean DJ 228 A Poarta Albã - Ovidiu (1.315.890 lei), reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 223, tronsonul Cernavodã - Rasova - Aliman - Ion Corvin (598.087 lei). De la capitolul „alte acţiuni economice” aflãm cã pentru centre de prevenţie tratament medical primar şi puncte de salvamar CJC a aprobat suma de 1.426.000 de lei. Centrul de excelenţã în turism şi servicii Tomis are prevãzutã în bugetul din acest an suma de 502.664 lei, iar pentru modernizarea Portului Midia prin realizarea de facilitãţi pentru desfãşurarea activitãţilor specifice pescuitului este alocatã suma de 83.700 de lei. De asemenea, potrivit bugetului pe anul 2013 al CJC, 7.571.053 lei sunt aprobaţi pentru centrul productiv meşteşugãresc, pentru susţinerea activitãţilor turistice de agrement din Ovidiu.

La achiziţii extravagante, conduce Constanţa. Se va pãstra aceeaşi tendinţã şi în cadrul Regiunii Dobrogea?

În Hotãrârea 350/3 octombrie 2013 privind aprobarea bugetului judeţului Constanţa apare o listã cu dotãri şi utilaje independente pentru anul 2013. O listã ce sfideazã criza economicã, cu produse ale cãror preţuri le recomandã a fi de top. Pe lista de achiziţii se înscriu 5 laptopuri, atenţie!, în valoare de 8.370 de lei fiecare (41.850 de lei în total), 12 computere de 6.696 de lei fiecare (80.352 de lei în total), 10 imprimante multifuncţionale A4 - fax de 3.069 lei fiecare (30.690 lei în total), 10 imprimante A4 duplex de 2.790 lei fiecare (27.900 lei în total), un scanner color A3 duplex + ADF de 25.110 lei, un scanner color A3 duplex + ADF flatbed de 39.060 lei şi 5 camere video în valoare de 1.779,40 lei fiecare pentru sediul Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate din strada Petru Rareş. În total, achiziţiile, care sunt ultra performante dacã ne raportãm la preţ, rup din bugetul judeţului suma de 253.859 de lei. Şi-n cazul judeţului Tulcea regãsim o aceeaşi tendinţã, dacã ne gândim cã pentru un copiator, potrivit anexei hotãrârii numãrul 121/08.2013, a fost aprobatã colosala sumã de... 10.000 de lei! La capitolul calculatoare, CJ Tulcea este mai strâns la pungã, astfel cã pentru 10 calculatoare a fost alocatã suma de 25.000 de lei (2.500 lei/calculator). Desigur, şi acesta este un preţ exagerat dacã ne gândim cã pe piaţã o unitate cu monitor poate costa şi 1.300 de lei.