#citeșteDobrogea Activitatea profesorului Sadîc Duagi în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

 

 
Unul dintre profesorii Seminarului Musulman din Medgidia, fost elev al acestei instituții a fost  Sadîc Duagi, şef de promoţie cu media 8,77, originar din Vârtop. Se născuse în 11 martie 1907, într-o familie de proprietari, tatăl său având 36 de hectare de pământ, pe care le lucra cu familia sa. Mai avea patru frați, care desfășurau activități agricole, alături de  tatăl lor. A absolvit Seminarul Musulman de la Medgidia, promoția 1929. După asolvire a fost învățător în școli cu predare în limba turcă, în localitățile Vânători în perioada 1929-1931, Albești în perioada 1931-1933 și în localitatea natală, Vârtop în perioada 1933-1939. După această perioadă de activitate didactică, Sadîc Duagi a a deținut funcția de hoge în orașul Medgidia în perioada 1939-1959. Timp de două decenii a slujit în Geamia "Abdul Medgid" din oraș, fiind foarte apreciat pentru activitatea desfășurată, de întreaga comunitate musulmană.  Temporar avea pregătire cu seminariștii musulmani, privind practica religioasă.

Nu a renunțat la activitatea didactică, iar după 1959 va fi angajat al Seminarului Musulman din Medgidia, până în 1967, conform deciziei Departamentului nr. 587 din 1959. Va fi încadrat profesor de Practică liturgică, având în spate o bogată experiență în cadrul Geamiei Mari din Medgidia.

Având o moștenire de 5 hectare de teren, a renunțat la proprietate în favoarea statului. Politică a început să facă după 1944, aderând la Frontul plugarilor, condus de dr. Petru Groza, precum și la Frontul democrat Turco-Tătar.

Având un fiu căsătorit cu un dușman al poporului, a intrat în atenția autorităților raionale. A fost acuzat de faptul că dorea să obțină foloase materiale în schimbul slujbelor religioase pe care le săvârșea pentru credincioșii musulmani, neavând această calitate.  Aceste practici îi nemulțumeau pe hogii din așezămintele religioase ale orașului.

În 1955, Sadîc Duagi îl informa pe muftiu de situația conflictuală dintre acesta și directorul instituției, Omer Faic. Acesta aducea acuze directorului, cu privire la însușirea unor sume de bani în schimbul slujbelor religioase, cu prilejul Ramazanului, de către director.

De asemenea, în 1958 s-a adresat către conducerea seminarului, o cerere prin care se solicita demiterea profesorului. A fost suspendat o scurtă perioadă, dar acuzele aduse profesorului s-au dovedit a fi nefondate. În cadrul Consiliului profesoral anumiți semnatari ai cererii au fost exmatriculați, au fost sancționați cu scăderea mediei la purtare sau interdicția de a participa la susținerea examenelor de sfârșit de an.  După aceste hotărâri ale Consiliului profesoral, profesorul Sadîc Duagi își va relua activitatea, în cadrul Seminarului Musulman de la Medgidia. În această perioadă director al Seminarului Musulman de la Medgidia a fost profesorul Omer Faic. Despre această situație conflictuală a fost permanent informat și liderul spiritual al comunității musulamne, muftiul Iacub Mehmet.



În cadrul Seminarului Musulman din Medgidia, profesorul era acuzat de rele tratamente aplicate elevilor și de schimb de replici cu celelalte cadre didactice ale instituției, fiind acuzat că încerca să dezbine colectivul. 

În acest context a fost implicat în 1960, într-un adevărat scandal prin declarațiile făcute în fața viitorilor absolvenți, care la îndemnul dascălului au părasit instituția, în concepția căruia aceasta nu mai avea credibilitate pentru viitor.

În 1961, profesorul Sadîc Duagi, informa Sfatul Popular Raional de situația deplorabilă în care se afla seminarul și neimplicarea directorului Omer Faic, propunând schimbarea acestuia din funcție.

În urma unor discuții îndelungi cu reprezentanții autorităților raionale, profesorul s-a limitat în  a mai face declarații și a continuat activitatea didactică în cadrul instituției până în anul 1967, dată la care instituția clericală musulmană s-a desființat.

Activitatea profesorului Duagi Sadîc a fost una activă, în calitate de cadru didactic, dar și de hoge în cadrul Geamiei Mari din Medgidia. Situația politică din acea perioadă a contribuit la declanșarea unor tensiuni între elevi și cadrele didactice sau între cadrele didactice și conducerea seminarului. Implicarea muftiului a aplanat aceste conflicte, activitatea seminarului fiind continuată până la desființare.
 
 
Bibliografie selectivă:
ANIC, fond MCA, dosar 145/1964
Adrian Ilie, Comunitățile turcă și tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015
Adriana Cupcea, Manuela Marin, Metin Omer, Seminarul Musulman din Medgidia. Documente și memorie, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale , Cluj-Napoca, 2016
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Lider spiritual tătar persecutat de comuniști