Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
02:01 25 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Căile de comunicaţie şi transporturile în arealul Canalului Dunăre - Marea Neagră (I)

ro

01 Aug, 2023 18:00 3113 Marime text

  
  •          Pentru dezvoltarea unei zone sau a unei regiuni este foarte importantă infrastructura de transport. Aceasta permite dezvoltarea regiunii respective și o interconectează cu alte regiuni sau cu alte state.
 Reţeaua  de transport actuală este alcătuită din şosele, căi ferate, Canalul Dunăre-Marea Neagră, zona portuară de la Marea Neagră şi aeroporturi.
 
Principalele şosele sunt: D.N. 22C (ce tranzitează localităţile Cernavodă-Medgidia-Murfatlar-Constanţa), D.N. 2A (ce corespunde cu E60 şi tranzitează judeţul Constanţa prin localităţile Hârşova- Mihail Kogălniceanu- Ovidiu- Constanţa- Agigea, iar mai apoi se realizează legătura cu sudul judeţului Constanţa), D.N. 22 (tranziteză partea de nord-est a zonei studiate prin Lumina-Ovidiu-Palazu Mare-Constanţa, asigurând legătura între judeţele Tulcea şi Constanţa), D.N. 22B (o ramificaţie face legătura dintre Lumina şi Năvodari), D.N. 38 (Agigea-Negru-Vodă şi apoi spre Bulgaria), D.N. 3,  D.J. 228, D.J. 308, D.C.2, D.C.20, D.C. 90, D.C. 59, D.C.27, D.C. 87 şi D.C. 69.  Arealul avut în vedere este tranzitat şi de „Autostrada Soarelui”  – A2, ce  trece pe la vest de localitatea Medgidia, asigurând o legătură directă între capitală și stațiunile de pe litoralul Mării Negre și de aici mai departe către Bulgaria, Grecia și Turcia.
      
Căile ferate sunt formate din magistrala Bucureşti-Mangalia care tranzitează zona prin oraşele Cernavodă, Medgidia, Murfatlar, Constanţa şi căile ferate secundare, Medgidia-Tulcea, Medgidia-Negru-Vodă, Medgidia-Năvodari-Luminiţa şi Constanţa-Ovidiu.
        
Singurul aeroport care deserveşte zona Canalului Dunăre-Marea Neagră şi inclusiv judeţul Constanţa este Aeroportul Internaţional "Mihail Kogălniceanu".
De asemenea, infrastructura căilor de comunicaţie şi a transporturilor este completată de porturile maritime şi porturile fluviale.
 
Portul maritim Constanţa se afla în arealul avut în discuție, fiind situat în partea de est şi cuprins între cele două ramuri ale Canalului. Este cel mai mare port de la Marea Neagră, dotat cu dane pentru nave, cheiuri, instalaţii de manevrare a mărfurilor, spaţii de depozitare, utilaje de încărcare-descărcare a mărfurilor, port militar etc.
Dintre porturi fluviale, pe care le vom prezenta în continuare, amintim:
  • Medgidia şi Murfatlar, pe tronsonul principal;
  • Ovidiu şi Luminiţa, pe tronsonul secundar.
 
Construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră a ocazionat apariţia unor porturi noi precum Medgidia, Murfatlar şi Agigea-Sud pe tronsonul principal şi Ovidiu, Luminiţa pe tronsonul secundar şi dezvoltarea celor existente precum: portul fluvial Cernavodă şi portul maritim: Constanţa.



Portul Murfatlar este situat pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră la km 25. Vasele care doresc să opereze în port trebuie să contacteze Centrul Local de Trafic utilizând frecvenţa radio 71VHF.

Portul este prevăzut (dotat) cu staţie fluvială, depozit de materiale generale pentru nave şi dane speciale. Serviciile oferite sunt: apă potabilă, alimentare, echipaj nou, asistenţă medicală, facilităţi de recreere existente în port.
Traficul anual din port este de 7 000 000 tone.
Portul este situat lângă podgoria renumită Murfatlar şi la marginea zonei metropolitane Constanţa.
Portul dispune de: 6 dane de operare, 4 dane de aşteptare, aria bazinului 14 ha, aria platformelor 9 ha, 6.5 metri adâncime minima.
 
Prin infrastructura terestră, fluvială, maritimă și aeriană, provincia este conectată la traficul national și international de mărfuri și de persoane.
 
Principalele drumuri şi căile ferate din arealul Canalului Dunăre-Marea Neagră
  
Bibliografie selectivă:
 
Claudia Ilie, Impactul Canalului Dunăre - Marea Neagră asupra mediului, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
www.acn.ro
Petre D, Canalul Main-Dunăre-arteră pentru continent, în Analele Universității din Oradea, 1992
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea Structura profesională a populației din zona centrală a Dobrogei în anul 1953






 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari