#citeșteDobrogea Consulatul Olandei în Dobrogea

 
          Marile puteri coloniale şi industriale de la începutul secolului al XX-lea erau interesate de pieţele de materii prime şi de cele de desfacere pentru mărfurile lor. Pe lângă Marea Britanie şi Franţa, se afirma şi Olanda în acest sens, cu toate că în secolele XVI-XVII, aceasta a dominat piaţa manufacturilor.
       
   Interesul acestui imperiu colonial a fost manifestat şi în privinţa Dobrogei. Aici se obţineau importante cantităţi de cereale, multe dintre acestea luând calea exportului. Dacă până în 1878, producţia de cereale şi animalele era destinată  în exclusivitate pieţei otomane, după obţinerea independenţei de stat a României (şi prin integrarea Dobrogei în cadrul statului român), această situaţie a suferit modificări semnificative. Comerţul se putea face cu oricare din statele lumii, în condiţii avantajoase pentru comerciant şi nu pentru cel care prelua marfa, aşa cum se întâmpla până în 1878.
        
  În anul 1910, va fi numit consul al Olandei în Dobrogea, Emil Mihail Brancovici. Acesta era originar din Banat, fiind născut la 26 octombrie 1866. A absolvit cursurile Şcolii superioare de comerţ din Bucureşti, fiind angajat pentru o scurtă vreme în administraţia Creditului Agricol. Nu s-a putut mulţumi cu poziţia unui simplu funcţionar şi a ales să se perfecţioneze în Franţa, la Paris şi Nancy. În ultimul loc menţionat va obţine diploma în chimie la Academia de Ştiinţe.
Odată reîntors în ţară a ocupat mai multe funcţii în acest domeniu al chimiei, aflat la început de drum în România. Va renunţa la acest domeniu şi se va îndrepta către domeniul comerţului bancar, mult mai profitabil. Va deveni în scut timp director al filialei din Constanţa al Băncii Generale Române, înfiinţată în 1897.
În acest timp a fost preocupat de studierea tuturor actelor de comerţ, în special al celui cu cereale.  Găsea acest domeniu ca fiind unul dintre cele mai profitabile. Preocupările sale au atras şi alţi comercianţi care au aderat la Asociaţiunea comercianţilor de cereale din Constanţa. O altă asociaţie a fost Camera Arbitrală şi de conciliaţiune. Ambele foruri erau prezidate de Emil Brancovici.
          Având toate atuurile în această poziţie, a reglementat uzanţele pieţii, pentru a dezvolta comerţul cu cereale, având în vedere prosperitatea Dobrogei.
 
Emil Brancovici a publicat o serie de lucrări de chimie, lucrări de economie, lucrări legate de comerţul cu cereale şi căile de comunicaţie. Nu era străin de problema agrară, rămasă nerezolvată. În acest sens a publicat o lucrare intitulată “Reforma fonciară şi problema noastră agrară”.
În 1906, a convocat o mare întrunire a industriaşilor, a comercianţilor şi a agricultorilor la Bucureşti, sub egida Camerei de Comerţ, cu scopul de a identifica problemele cu care aceştia se confruntau şi pentru a găsi împreună o cale de rezolvare a acestora.
Fiind apropiat de Constanţa, interesat de dezvoltarea ei, a organizat un congres al morarilor care s-a bucurat de un adevărat succes. Va deţine şi funcţia de preşedinte al Camerei de comerţ şi industrii din Constanţa.
Pentru bunul mers al comerţului cu cereale va înfiinţa Bursa de cereale la Constanţa, locul unde ajungeau toate tranzacţiile cu cereale ale ţării.
În aceste condiţii, datorită implicării sale în dezvoltarea comerţului cu cereale va fi numit consul al Olandei pentru Dobrogea. Activitatea sa în această demnitate va fi apreciată la nivel naţional, fiind numit ulterior membru în Consiliul superior de comerţ din cadrul ministerului.
Dobrogea s-a dezvoltat şi a prosperat la începutul veacului trecut şi datorită eforturilor lui Emil Brancovici, un reputat şi iubit întreprinzător al Constanţei.
 
***Anuarul dobrogean din anul 1911
Grigore Dănescu, Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Constanța, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma basilescu, București, 1897
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică