#citeșteDobrogea In Memoriam Sorin Beiu, farmacistul constănțean pasionat de epigrame

„EPIGRAMISTUL EXIGENT: A fost o muncă foarte grea/ Să şlefuiască epigrama!/ Abia la urmă şi‑a dat sama/ Că… n‑a rămas nimic din ea!“.
 
Epigramistul și farmacistul Sorin Beiu s-a născut la Constanța pe 24 septembrie 1915, orașul în care își face studiile gimnaziale și Liceul „Mircea cel Bătrân” (1933).
Urmează apoi Facultatea de farmacie a Institutului Medico-Farmaceutic București. Profesează ca farmacist, în municipiul de la malul mării. Ca student, realizează valoroase pagini de umor. Scoate, cu Aurora Banciu și Octavian Boloș, revista ilustrată „Șoapte de laborator”. Face carieră literară, scriind epigrame pentru revistele: „Gluma”, „Urzica”, „Albina”, „Tribuna Sibiului”, „Flacăra”, „Dobrogea jună”, „Litoral”, „Tomis”, „Pițigoi”, „Orizont”, „Ramuri”, „Păcală”, „Almanahul literar”.
Activează în salonul epigramiștilor „Ovidius” Constanța și al Clubului „Cincinat Pavelescu” – București.
Este prezent în culegeri și antologii: „Dansul săbiilor”, „Cadențe epigramatice”, „Zece ani de epigramă” (1979); „Epigramiștii români de azi” (1979); „Honesteridere” (1982); „Cascada epigramelor” (1982); „Caiet de satiră și umor” (1979); „La porțile soarelui” (1978); Dimitrie Jega – „Braț la braț cu epigrama” (1985); „15 ani de epigramă” (1984). Volume: Epigrame pentru eternitate – București, Editura „Litera”, 1980; Dicționar de epigrame – București, Editura „Litera”, 1981.
A cultivat întreaga paletă a sentimentelor umoristico-satirice. Compune un imn al „muncitorilor sanitari”, pentru care a primit premiul Uniunii Sindicatelor Sanitare. Se stinge din viață în orașul natal pe data de 17 decembrie 1988.
 
La tribunal
Avocaţii şi cu juzii
Au dezbateri furtunoase.
Cei din urmă trag concluzii,
Pe când primii trag foloase!
 
Pe stradă
Am întâlnit o fată dulce,
Încântătoare, dar distrată,
Părea că-i gata să se culce...
Atât era de dezbrăcată!
 
Vecinii de bloc
Cu-ai mei vecini nu mă împac!
El are-un caracter de drac;
Pe ea o mai suport, parol!
Îmi place că e... dracul gol!
 
Nemulțumire
Actorul foatre necăjit
Se-ntoarse de la teatru,
Că trei buchete a primit...
Deşi plătise... patru!
 
Asemănare
Nevasta lui a-mbătrânit
Întocmai ca televizorul,
Imaginea s-a urâţit,
Dar i-a rămas intact sonorul.
 
Stihuitoarea
Tânără, cochetă,
Dar în vers confuză,
Chiar de nu-i poetă,
Cel puţin e... muză!
 
Unui servil
Saluţi pe toţi ce-ţi ies în cale
Pe plaja de la Techirghiol,
Că nu poţi şti precis matale
Ce şef se-ascunde sub nămol.
 
Sursa text: „Dicționar de personalități dobrogene”, vol. IV