#citeșteDobrogea Pescarii și condițiile în care își desfășurau activitatea în perioada interbelică

Condițiile de muncă erau foarte grele, iar obligațiile față de stat sub forma unei veritabile dijme se încadrau între 15 și 65%, lucru care de cele mai multe ori aducea nemulțumiri acestei categorii sociale aparte.
Pescarii lucrau direct cu cherhanagii, cu proprietarii bărcilor, vaselor și uneltelor de pescuit, precum și cu cei care făceau negoț cu pește, iar relația cu aceștia era și ea încordată, negocierile fiind adesea dure, iar veniturile pescarilor, foarte mici.
La toate aceste neajunsuri se adăugau condițiile de lucru, scăderea cantităților de pește din Marea Neagră și de pe Dunăre, precum și contractarea unor boli de către pescarii cu o activitate neîntreruptă mai mulți ani în acest domeniu. Inundațiile, înghețul pe timp de iarnă, le afecta serios veniturile, lucru care contribuia la părăsirea acestui domeniu de unii pescari, care se îndreptau către alte domenii de activitate.
Legea repaosului duminical de la începutul secolului trecut, a avut efecte benefice pentru muncitorii portuari, dar și pentru pescari. Cu toate acestea existau situații în care patronii îi forțau pe muncitori să lucreze și în zilele de odihnă. Cu atât mai mult în situația pescarilor, care erau nevoiți să lucreze și duminica, având comenzi de la beneficiari.


Unii pescari aveau tarabe de desfacere a produselor pescuite. Aceste magazine de desfacere trebuiau să respecte anumite standarde funcționale. Pescăriile urmau să aibă dimensiunile minime de 4m/4 m, cu mozaic pe jos prevăzut cu sifon de scurgere, legat la conducta de canalizarea comunei urbane. Pereții încăperii trebuiau să fie placați cu faianță pe o înălțime de 2 m, tavan cu mortar de var, frigider pentru conservat peștele ori răcitor de gheață de fabrică.
Peștele prins la mare, în bălți sau la Dunăre era expus pe mese acoperite cu faianță ori cu tablă zincată galvanizată. După comercializare resturile erau adunate în lăzi de tablă de zinc prevăzută cu capac pentru a nu răspândi mirosuri.



Prepararea peștelui prin sărare sau afumare nu se realiza în aceste localuri destinate comercializării. Aceste activități premergătoare vânzării se realizau în afara orașului, fiind considerate insalubre. În locații special amenajate se realiza sărarea, expunerea la vânt sau afumarea produselor piscicole, ulterior fiind destinate vânzării.
Personalul desemnat cu comercializarea peștelui, un produs extem de perisabil, trebuia să aibă analize medicale la zi și să fie curat îmbrăcat, zilnic.
Importanța acestei meserii rezidă în faptul că se vedea potențialul zonei în a asigura necesitățile cu produse provenite din activitățile piscicole. În acest sens lua naștere o școală de pescari, la Constanța, în anul 1938. Acești pescari erau necesari pescuitului maritim, pregătind totodată și viitorii marinari. În același timp trebuiau să fie buni meseriași, care să știe să folosească uneltele de pescuit. Această școală funcționa pe lângă Institutul Bio Oceanografic din Constanța, întreținerea cursanților fiind gratuită.
Așadar, domeniul pescuitului maritim va fi într-o continuă dezvoltare, iar meseria va fi îmbrățișată de tot mai mulți tineri dornici să înfrunte vicisitudinile vieții de pescar și de marinar.

Bibliografie selectivă:

 SJANC, fond Primăria Constanța, dosar  24/1924
 Ibidem, dosar 45/1941
Idem, fond Prefectura Constanța, dosar 18/1938
 
Despre Adrian Ilie:
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Muncitorii portuari și condițiile în care își desfășurau activitatea în perioada interbelică