#citeşteDobrogea Puţină istorie. Epopeea Crimeii

Asuprirea şi nedreptăţile îndurate de tătarii crimeeni sub dominaţia ţaristă i-au preocupat dintotdeauna pe scriitorii şi istoricii noştri, fie din Crimeea, fie din Turcia, fie, azi, din România.
 

 
„Înainte de revoluţia din octombrie 1917, era imposibil ca noi, tătarii, să edităm un volum cu tot ce a îndurat poporul nostru, care abia în urma acestora a pornit în pribegie, oriunde în lumea cea mare”, scria medicul neurolog Amet Ozenbaşlî (1893-1958), marele om a cărui viaţă s-a derulat şi pe pământul României, el fiind arestat şi dus în Moscova, în anul 1945 sau 1946.
 
Opera sa clasică „Tragedia Crimeii sub Dominaţia Țaristă” din anul 1925, în alfabet arab, a fost tradusă de un alt mare tătar trăitor în Turcia, Ismail Otar, în limba turcă, în anul 2004. În 1928, doctorul Amet Ozen a fost arestat şi condamnat la moarte, dar la data de 30 ianuarie 1931 a fost trimis în surghiun în Siberia. Eliberat în 1934, i s-a interzis să mai revină în Crimeea. După al Doilea Război Mondial, a migrat cu familia în România, de atunci s-a consolidat prietenia mea cu fiica, Meryem, tot medic neurolog.
 
Unii istorici datează sosirea tătarilor în Peninsula Crimeea începând cu anul 1223, când Subotay Batîr îi învinge la Kalka pe cnejii ruşi. Dar, înainte de această dată, în secolul al XI-lea, teritoriul era locuit de poporul tătar numit de ruşi polovţki; mai înaintea acestora trăiau în zona nord-pontică pecenegii, tot popor tătar (turc). Istoricii tătari din Crimeea se pronunţă pentru o istorie de 3000 de ani în aceste locuri.
 
Este cazul să explicăm „năvălirile” de care suntem acuzaţi şi azi, urmaşii acestor străbuni războinici: în urma unor bătălii, neamurile învinse promiteau tribut; nerespectând promisiunea, erau din nou atacaţi. Prin Kefe, oraş în Crimeea, treceau drumurile comerciale din Europa, Asia şi Africa. Două familii îşi disputau supremaţia în Hanatul Crimeii desprins din Oastea de Aur, Konrat şi Șirin. Toţi hanii erau urmaşii lui Genghiz Han. Renunţând la hegemonia otomană şi apropiindu-se de guvernul ţarinei Ecaterina a II-a, tătarii din Hanatul Crimeii îşi pierd toate drepturile. „Timp de 300 de ani, de la 1428 la 1783, s-a menţinut independenţa Crimeii având 51 de hani, conform tabelului prezentat în operele celor doi înaintaşi şi reluat de noi în revista Emel nr.18/ 2008, p 8-11.
 
Nu avem dreptul să judecăm greşeli sau trădări, ultimul han, Şahinghiray era un tânăr ambiţios cu studii înalte în Europa. Cauzele migrărilor ce au cuprins în jur de 2.000.000 de tătari au fost analizate de cel mai mare fiu tătar al Dobrogei, de Mustegep Ulkusal, în opera sa clasică „Tătarii Turci Crimeeni (Trecutul-Prezentul- Viitorul)” în cele două ediţii, 1940, 1980, tradusă de noi în română în anul 2006, la p.93-105).
 
Completându-mi amintirile de la vârsta de 5 ani cu povestirile maturilor din familie şi cu portretul făcut de fiică, am conturat personalitatea doctorului neurolog şi lider naţional Amet Ozenbaşlî (în turcă Ahmet), evocându-l în revista Emel/Ideal sau în cele două ediţii ale volumului editat de noi şi de uniunea tătară în anul 2015: „Cântecele Emigraţiei Tătare Crimeene”. Regretul că n-am inclus în acest volum cântecul de mai jos, deşi cunoşteam opera doctorului Amet Ozenbaşlî şi a lui I.Otar, încerc să-l reabilitez, redând acum textul impresionant prin autenticitate şi dramatism:
          
Epopeea Crimeii
 
A poruncit Divinul destinul cel etern
Și clipa suferinţei veni acum ca semn,
Din focul tiraniei noi cum să ne salvăm?
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Un ordin de la ţarul din Moscova veni;
„E timpul ca soldaţii să ni-i dea tătarii!”
Vai, e de Crimeea, de viaţa ei în zbucium;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Să ascultaţi cu toţii noi ordine venind!
Nenorocire mare poporu-ntreg simţind.
N-are cuvânt acuma Canonul lor Islam;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Ce rugi noi înălţarăm spre ţarul cel temut,
Ivan, omul cel Galben, nu ne-auzea de mult.
Nebuni noi devenirăm tot suferind în vremi;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Să-ţi dau acuma vestea, cuvântul mi-l ascultă,
Veniţi să fim alături, destinul ne strămută!
Această emigrare e moştenire-oricum;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Boierii din Crimeea sunt trei şi jumătate,
Aceştia acordară cuvânt pentru armate;
Astăzi ne invită :„semnătura noi ţi-o dăm”;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
În Bahcesaray cazarmă de trupe s-a făcut;
Focul din inimă ne-a distrus mai mult!
Ne-am rugat la ţar, îndurare” cerurăm,                                                                                                       
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Devenind „călăreţi” ei funcţia şi-au dat;
S-au plimbat prin oraşe, prin târguri şi prin sat.
Invitau poporul ca să-i admire  - oricum;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
A căzut în Crimeea o bombă cumplită
Și-a pierdut raţiunea mulţimea uimită!
Leşinară, căzură plângând mulţimi pe drum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Poţi scăpa cu viaţă din vâltoarea focului?
Ne obligă credinţa s-o pierdem într-a lui!
Viaţa noastră aduce Apocalipsa -n lumi,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Violenţa s-a născut în oraşul Aqmescit
Poţi să crezi că o lume de pe loc a sărit!
Tot poporul va geme, vai şi aman, foc şi fum;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Era aici un Tată de-al lui popor iubit,
Adevărul este că Moscova l-a gonit.
S-a udat pământul cum n-a fost nicidecum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
Sănătoşi să rămâneţi, reveniţi cei aşteptaţi!
Creatorului însuşi în grijă să-i fiţi daţi!
Ne-au despărţit de mama ce ne iubi necum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Mamele vor zice:„vai, soarta ne e crudă”
Asemenea osândă ne-a fost nouă vândută!
Ce mai putem noi face,speranţa ne e-n drum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Au pus soldaţii noştri cu marşul să se -nveţe
Nu mai e timp de slujbe ce sufletul sfinţeşte.
Sperăm să nu rămânem în starea ce n-am vrut,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Nu se mai ştie cine e sfânt, cine e hoge sau hagi;
În neştire plânge şi fratele, sora pierdută-n veşnicii.
Pe mame le ucide durerea ce n-o spun,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Rămâneţi dar cu bine, voi, mame, noi plecăm
Să mai trudim şi-n slujba ţarului de-acum!
Speranţa noastră pieri sfârşitului de lumi,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
La însuşi Creatorul Speranţa noi ne punem.
Sultanului exemplu dorim ca să rămânem. 
Strigăte înalţă credincioşii mii, grele vremi,                                                                                                         
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
E Dumnezeu Divinul Sultanul nostru sfânt!
Doar de la Tine cerem acuma legământ!                                                                                                                  
Supuşii mai aşteaptă al migrării drum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
N-a mai rămas aicea nici glorie, nici nume.
Nu părăsiţi lupta purtată pe căile divine.
Găsim mereu o cale, noi n-o să renunţăm,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
         
(I.Otar, vol. „Tragedia Crimeii sub dominaţia ţaristă“, în lb. turcă, Eskişehir, Turcia, 2004, p.66-68)
 
Despre Güner Akmolla
 
Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, dar şi a Uniunii Scriitorilor Tătari Crimeeni, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară şi nu numai, se plasează sub semnul interculturalităţii. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deţinuţi politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalităţi marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete şi limbi - română, tătară şi turcă. 
 
Sursa foto: Ilustraţie din volumul „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea: Bekir Çoban-Zade, promotor al erei moderne în cultura tătarilor crimeeni

#citeşteDobrogea: Personalităţi tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)

#citeşteDobrogea: Mehmet Niyazi - poetul naţional al tătarilor crimeeni din România (1878 -1931)