#citeșteDobrogea Ramazan Bayram (24-26 mai 2020)
În anul 623, al paisprezecelea an al Islamului și anul al doilea al Hegirei (Fuga), s-a consfințit ca obligatoriu postul Ramazanului, ca a treia condiție a religiei islamice: recunoașterea Unicității lui Allah și a Profetului Său Muhammed (sav), obligativitatea namazului, dăruirea unei părți din avere pentru cei săraci, pelerinajul la Mekka.
Luna Ramazanului sau Sultanul Lunilor, este considerată o lună sfântă pentru că, în decursul acestei luni, Profetul a avut Revelația Coranului/Kur’an-ului, traducerea însemnând „învață”.
Ramazanul este un post al trupului dar și al sufletului pur, care condamnă minciuna, ipocrizia, ura, aducând trupului eliberarea de toxine și spiritului, iubirea pentru aproapele. Noaptea sfântă de Kadîr - anul acesta pe 19 mai - înseamnă noaptea revelației Coranului și noaptea rugilor împlinite.
Satul copilăriei mele, Aqbaș sau azi, Albești, căruia i-am dedicat două ediții ale monografiei bilingve, oferea copiilor mit și bucurii unice. Noi, copiii, colindam toate casele după ieșirea bărbaților de la slujba de bayram, urând fericire și sănătate, sărutând mâinile bunicilor și primind dulciuri, fructe, mai puțin bani în anii de după război. ”Şeramazan” era colinda lunii de post, regretatul nostru hoge și hagi, Ali Osman Bekmambet, ne-a oferit-o în cartea bilingvă a domniei-sale „Keșken Kunler / Zilele vieții mele”. Oricum, aveam dulciuri pentru o săptămână! Dacă nu aveam haine noi, ele erau cârpite și curate.
Ceea ce nu prea știau copiii orașelor știam noi, copiii satelor tătare, care, seară de seară, așteptam Ezanul hogii pentru a anunța sfârșitul zilei de post:
„Baqırdı, şaqırdı, „Nenea hogea ne-a chemat,
Ocaqay ezan oqıdı Ruga serii s-a-nălțat!
Şuberekler qoqıdı!” Aroma de șuberek noi am aflat.”
Ajunul, arpe sau arife, era o mare sărbătoare de împărțire de daruri, „fitne”, de pregătiri în case curate și cu mâncăruri tradiționale: qiyğașa-ulqum, ciorbă de miel, friptură, sarmale, nelipsitele baklavale.
RAMAZAN BAYRAMINIZ QAYIRLI BOLSIN!
Sursa foto: Arhiva autoarei - Întrunire comemorativă (6 septembrie 2014) în comuna Albești, în curtea geamiei construite în anul 1865 de Sultanul Otoman Abdulmegit Reformatorul
Despre Güner Akmolla
Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, dar şi a Uniunii Scriitorilor Tătari Crimeeni, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară şi nu numai, se plasează sub semnul interculturalităţii. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deţinuţi politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalităţi marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete şi limbi - română, tătară şi turcă.
Citeşte şi:
#citeșteDobrogea: Scriitorii deportărilor epocii staliniste
#citeşteDobrogea: Scriitorii noștri, eroii noștri
#citeşteDobrogea: Puţină istorie. Epopeea Crimeii
#citeşteDobrogea: Bekir Çoban-Zade, promotor al erei moderne în cultura tătarilor crimeeni
#citeşteDobrogea: Personalităţi tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)
#citeşteDobrogea: Mehmet Niyazi - poetul naţional al tătarilor crimeeni din România (1878 -1931)
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp