#citeșteDobrogea Ramazan Bayram - sărbătoarea credincioșilor musulmani din Dobrogea și din România

  
Asemenea credincioșilor creștini și credincioșii musulmani au două mari sărbători, premerse de posturi în care enoriașii caută apropierea de Divinitate.
 
 
Sărbătorile importante pentru credincioșii musulmani sunt Ramazan Bayram şi Kurbam Bayram. În fiecare seară a Ramazanului se oficiază slujba numită “Teravih Namazi”. În ziua de Bayram, bărbaţii şi copiii, îmbrăcaţi în haine curate, se duc la geamie unde se oficiază “Bayram Namazi”. După slujba religioasă bărbaţii merg la cimitir  pentru a le aduce un omagiu celor dragi trecuţi în nefiinţă. Se împărţeau bani şi dulciuri copiilor după care se revenea în mijlocul familiei. Tinerii umblau din casă în casă, pe la rude, sărutând mâna celor în vârstă şi adresând urări. Bătrânii sunt foarte respectaţi. Sărbătoarea este petrecută timp de trei zile.

Printre obiceiurile tradiţionale Ramazan Bayramul ocupă un loc foarte important. Musulmanii adulţi trebuie să postească din zori şi până la apusul soarelui printr-o abstinenţă totală. Postul constituie un act de pietate, de supunere, de recunoştinţă şi de mulţumire faţă de Allah, care s-a îndurat să reveleze Profetului Mahomed, Coranul, având menirea de a cultiva dragostea şi frăţia între oameni. În timpul postirii se practica obiceiul împărţirii la săraci a unor daruri.

Ramazan Bayram (Sărbătoarea Postului, Sărbătoarea Dulciurilor) este, alături de Sărbătoarea Sacrificiului (Kurban Bayram), o a doua sărbătoare religioasă importantă a cultului musulman. Ea este un prilej de întărire şi consolidare a comunităţii turce şi tătare.
Sărbătoarea Ruperii Postului (sau Küçük Bayram "Mica Sărbătoare") este o sărbătoare care încheie perioada unui post care pune la încercare credința enoriașilor.

După rugăciunea de Bayram (Bayram Namazî), care se face obligatoriu în moschei şi geamii, bărbaţii trec pe la casele celor decedaţi peste an, unde citesc Coranul. Urmează patru zile de destindere în care au loc mese tradiţionale, vizite la părinţi, bunici, rude, prieteni, care întăresc familia şi comunitatea.
 
Cei care aveau posibilităţi materiale dar din diverse motive nu se puteau deplasa în pelerinaj la Mecca, ofereau sume de bani altei persoane care să facă pelerinajul în locul său. În pelerinaj se pleca de obicei în grupuri organizate. Plecarea în Hagialâc atrăgea simpatia comunităţii care îl întâmpina pe pelerin la întoarcerea acestuia. Oricine dorea să cunoască detalii despre locurile sfinte era binevenit în casa pelerinului. Cei care plecau în pelerinaj preluau în numele lor denumirea Hagi. Putem exemplifica cu numele unor foști primari ai Medgidiei: Kemal Hagi Amet și Abdul Hagi Cherim, a căror stare materială le-a permis în a doua jumătate a secolului al XIX-lea să meargă în plerinaj la Mecca.

Timp de o lună, la lumina zilei și în speranța că vor primi răsplata de la Allah, credincioșii  postesc. În decursul celor 30 de zile de post, în fiecare seară se oficiază  rugăciunea Teravi.  Odată cu finalizarea acestei luni sfinte, musulmanii trăiesc entuziasmul sărbătorilor de Bayram.

Credința musulmanilor este relevată din primele versete ale Coranului, ce au fost dezvăluite profetului Mahamed în timpul lunii Ramadan.  Se pune un accent suplimentar pe recitarea Coranului.  De fapt, Curan (Coran) însemnă recitire.  Așadar, în timpul Ramadanului, este obișnuit ca musulmanii să meargă la Masjid (moschee) și să petreacă câteva ore rugându-se și studiind sau recitind  Coranul.

Pe lângă cele cinci rugăciuni zilnice, obligatorii în practica religioasă islamică, în timpul Ramadanului, musulmanii recită o rugăciune specială numită „Rugăciunea Taraweeh” (Rugăciunea de noapte). Durata acestei rugăciuni este de obicei de 2-3 ori mai mare decât rugăciunile zilnice. Unii musulmani își petrec aproape toată noaptea în rugăciune.

Pe perioada celor 3 zile de Bayram se vizitează și mormintele strămoșilor și ale rudelor,  unde se citesc versete din Coran. Bayramul este sărbătoarea în care oamenii își împărtășesc reciproc bucuriile, iar necazurile și supărările sunt lăsate uitării.

De pe mese nu lipsesc preparatele tradiționale precum delicioasele dulciuri specifice acestei sărbători. De aceea, datorită prăjiturilor cunoscute în întreaga lume, baclavale, sarailii, kurabie, cornulețe, sărbătoarea se mai numește și Șeker Bayram (Bayramul dulce).
 
Sărbători fericite, tururor musulmanilor!
Ramazan Bayraminiz Qairli ve Mubarek Bolsun!
Să aveți un Bayram cu multă sănătate și îndestulare!
 
Surse bibliografice:
 
Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, București, 1994
Nuredin Ibram, Comunitatea musulmană din Dobrogea, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011
Idem, Tătarii din România. Istoric. Spiritualitate. Identitate, Editura Muntenia, Constanța, 2017
Tasin Gemil, Tătarii, Editura Universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2021
Adrian Ilie, Comunitățile turcă și tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015
 
Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și: #citeșteDobrogea Medgidia în primii ani ai regimului comunist (galerie foto)