Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
07:55 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (X). Strada Elenă devenită Lascăr Catargiu, iar ulterior Nicolae Titulescu

ro

13 Aug, 2024 17:00 1746 Marime text
  • În orașul de la malul mării străzile au purtat denumiri diverse de-a lungul timpului. Unele dintre acestea și-au păstrat denumirile chiar și în zilele noastre, iar altele au purtat alte denumiri, unele legate și de existența regimului politic din perioada respectivă sau de personalitatea agreată de regimul respectiv.
  • Scopul nostru este de a readuce în prim plan strălucirea vremurilor de altădată și farmecul acelor perioade, pentru a nu uita trecutul orașului de la malul mării.
 

Strada Elenă  ̶‣Strada Lascăr Catergiu ̶‣Nicolae Titulescu

Vă propun o locație interesantă care a găzduit importante instituții, în special bancare, dar și pe cele legate de activitatea portuară a orașului.
Strada Elenă se afla în zona peninsulară paralelă cu țărmul mării, denumirea fiind purtată în perioada antebelică, după 1912, până în 1930. După această data va purta denumirea Lascăr Catargiu, iar după 1950 va purta denumirea Nicolae Titulescu.
Strada se încadra potrivit planului de sistematizare urbană din anul1897, în Secțiunea I.
În anul 1885 existau 21 de case pe stradă, dintre care 11 erau locuite, iar 4 locuri erau virane. Existau 15 case cu un etaj și 17 case cu două etaje. Nu existau case cu trei etaje. Prezența caselor etajate dovedește faptul că exista o putere financiară a proprietarilor acestora.
Grecii reprezentau un important segment al populației Constanței. La sfârșitul secolului al XIX-lea erau recenzați 2517 greci, în anul 1905 erau înregistrați 2327, iar în anul 1930 erau înregistrați 3130 de etnici greci.
Mulți dintre aceștia locuiau în zona peninsulară a orașului, unii chiar pe Strada Elenă. Printre aceștia îl putem aminti pe Embericos Leonidas (Luludis) care avea afaceri în domeniul comerțului cu produse mediteraneene.
Existau în zonă, cu sedii pe strada amintită agenții de vapoare precum: Agenția Intercontinentală, Agenția Kyriakides, Agenția Scheneker, Grânarul românesc, o societate de export cereale, dar și afacerea lui Tache Manticatide.


Mai existau Agenții de vapoare, preum cele ale lui S.W. Hoffman și al baronului H. Grödel.

Cei mai importanți comercianți greci care importau ulei de măsline și citrice din Grecia erau Lorentzos Halkousis și Nikkos Soures, comerț cu țesături făceau frații Laskaridis, cu blănurile se ocupa Dimitrios Mimikopoulos. Restaurante cunoscute dețineau frații Kokkinos și Anastios Sotiriadis, iar deținători de hoteluri erau Dimitrios Dimitriou (Grand) și Pasalis Kokkinos (Regal). Gheorghe Hrisicos, unul dintre grecii bogați ai Constanței, a construit primul hotel de lux, ridicat în Piața Ovidiu în anul 1900.


Embiricos Leonidas (Luludis) își desfășura activitatea în zona peninsulară, fiind și unul din proprietarii hotelului care îi poartă numele, alături de frații săi Mihail și Maris. Sunt primii armatori care au inagurat cursa transatlantică Constanța-New York, încă din anul 1914.



O cârciumă era deținută în zonă de Anesti Stamate, iar Aianian Misac era proprietarul unei manufacturi.
Cele mai multe sedii de instituții bancare le regăsim în zona peninsulară pe Strada Elenă, viitoarea stradă Lascăr Catargiu: Banca Eleno-Română, Banca de Scont, iar alte activități comerciale în special export de cereale, aparțineau societății Calalantzis &Co sau lui I. Costas.
Putem conchide prin a spune că pe strada ce făcea legătura cu portul au fost dezvoltate o serie de activități comerciale și bancare în toată perioada interbelică, iar grecii au jucat un rol important în dezvoltarea orașului.



Lascăr Catargiu (1823-1899)
A fost un important om politic conservator, membru al Locotenenței domnești ce a preluat puterea după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866. A condus Camera Deputaților și a condus de patru ori guvernul României. Cea mai lungă perioadă în care a condus guvernul român a fost în perioada 1891-1895. A avut inițiative legislative în domeniul financiar și comercial, prin impunerea unor reforme.



Nicolae Titulescu(1882-1941)
A fost un om politic, deputat, scriitor, ziarist, jurist, profesor universitar și diplomat. A activat în Partidul Conservator Democrat din România și a îndeplinit funcțiile de ministru al afacerilor străine în anii 1927-1928 și 1932-1936. A deținut funcția de ministru de finanțe în 1917-1918 si 1920-1921 și a fost ales de două ori președinte al Adunării generale a Ligii Națiunilor (1930-1931 și 1931-1932), iar din 1935 a fost membru titular al Academiei Române. A fost una din personalitățile marcante ale statului român și a căutat să refacă relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică.
 
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 48/1896-1897
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
Keith Hitchins, România 1866-1947. Ediția a IV-a, Trad. George G. Potra și Delia Răzdolescu, Editura Humanitas, București, 2013
Ion M. Oprea, Nicolae Titulescu, Editura Științifică, București 1966
Ion Grecescu, Nicolae Titulescu, Editura Politică, Bucuresti, 1980
 
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiu Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" peanul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (VIII)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari