#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XII.1). Bulevardul Elisabeta

 

 
Bulevardul Elisaveta  ̶‣ Bulevardul Elisabeta ̶ ‣Strada Carpați ̶‣Bulevardul Elisabeta

Vă propun o altă locație interesantă care a găzduit case particulare, societăți bancare hoteluri, fiind un loc de promenadă, în apropierea portului și a deschiderii către mare. Este vorba despre Bulevardul Elisabeta aflat în zona peninsulară a Constanței. Un loc deosebit de interesant, de pitoresc, aflat paralel cu malul mării. Prima denumire a bulevardului a fost Elisaveta, până în 1912, ulterior purtând denumirea de Bulevardul Elisabeta, după sistematizările din 1912, 1930, 1950 și în prezent. După 1950 a purtat denumirea de strada I.C. Frimu, iar mai apoi strada Carpați. Bulevardul se afla în secțiunea roșie a sistematizării din anul 1885. Cu acel prilej erau locuite 8 case, două erau nelocuite, existau 5 locuri virane. Existau 3 case cu un etaj, 4 case cu două etaje. Nu existau case cu trei etaje la momentul realizării acestui recensământ.
A fost primul bulevard al Constanței, construit începând cu 1879, după preluarea Dobrogei de către autoritățile române, după dominația otomană asupra provinciei dintre Dunăre și Marea Neagră. La capătul bulevardului se construia un foișor de lemn pentru a avea o panoramă asupră mării.



Bulevardul Elisaveta a fost un loc destinat promenadei, fiind pavat cu piatră cubică, cu trotuare pavate cu pietre fasonateși cu borduri de bazalt. 
Bulevardul era iluminat public, inițial cu gaz lichid, până în 1897 când se introduce iluminatul electric. Inițial, iluminatul electric a fost public, iar mai apoi a fost introdus și pentru consumatorii casnici.

Au fost instalate 12 lămpi, mai apoi 20, urmând către sfârșitul secolului XIX să fie amplasate 40 de lămpi de iluminat. Stâlpi de iluminat erau metalici și aveau distanța de 50 de metri între aceștia. Responsabilitatea pentru iluminatul public revenea celor doi lampagii angajați de Primărie. Unul se ocupa de întreținerea lămpilor de gaz, iar celălalt de întreținerea lămpilor electrice.



Bulevardul Elisabeta a fost deschis în anul 1880. Principalele clădiri erau: Hotelul Carol (Comandamentul Marinei de mai târziu), Palatul Prințului Sturdza ( demolat astăzi) și Sala de cură (cursalul).Bulevardul începea din strada Portului și se termina în strada Remus Opreanu.







Pe bulevardul Elisabeta își aveau sediile mai multe instituții bancare și petroliere precum: Banca cerealiștilor, Banca Națională, Societatea Steaua Română. Acest lucru demonstrează că apropierea de zona portuară era foarte importantă, aici fiind locul unde se dezvoltau afacerile orașului.



Astăzi vom vorbi despre o construcție emblematică: Hotelul Carol, construit în perioada 1879-1882. Hotelul  a fost construit după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, la cererea antreprenorului Henry Guarracino. Piatra de temelie a fost pusă în octombrie 1879 de către ASR Principele Carol, iar inaugurarea s-a realizat în iunie 1882. Imobilul reprezintă o construcție monumentală, în stil clasicist, cu fațada principală orientată către oraș. Intrarea centrală, integrată fațadei vestice,este valorizată și prin terasa de la etaj, susținută prin doi pilaștri și șase coloane cucapitel ionic și bază cubică.
Primele două etaje sunt conectate prin pilaștri și coloane, prezentând capiteluri corintice. Clasicismul construcției se reflectă și în alte elemente arhitecturale: frontoane, cariatide, meandre, cornișă cu denticuli și capiteluri la etajul al doilea al construcției. În zona centrală al fațadei principale, au fost integrate două statuete feminine de tipologie antică greacă, finalizate la nivelurile inferioare prin ghirlande.
După inaugurare, imobilul a fost preluat de Societatea The Anglo-Romanian Hotel Company Limited, fiind considerat în epocă unul dintre cele mai moderne, luxoase și vizitate hoteluri de pe litoralul Mării Negre. Evenimentele organizate aici (baluri, banchete, nunți etc) erau constant descrise în jurnalele mondene și în presa vremii. Hotelul a găzduit personalități precum: Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturdza, Petre Carp, Nicolae Iorga ș.a.
În perioada 1924-1927, imobilul a fost renovat, supraetajat, cumpărat de statul român, transferat armatei și transformat în Cercul Militar Local. În 1983 a fost restaurat, iar în prezent este sediul Comandamentului Marinei Militare. Construcția se află în reabilitare în prezent.În segmentul central al curții fațadei principale este amplasat bustul viceamiralului Vasile Urseanu, unul dintre primii marinari ai țării.
 

Putem conchide prin a spune că primul dintre bulevardele Constanței era locul preferat atât de localnici cât și turiștii care ajungeau în orașul de la malul mării.
 


MS Regina Elisabeta de Wied (1843-1916)
S-a născut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied. Prințesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se căsători cu Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. În acea vreme Principatul era sub suzeranitattea Imperiului Otoman. După Războiul de Independență din 1877-1878 și Tratatul de la Berlin din 1 iunie-1 iulie 1878, România a fost recunoscută drept Regat în 1881, iar Elisabeta a devenit prima Regină a României.
În timpul războiului ruso-turc din 1877-1878, Elisabeta a înființat spitale, servicii de ambulanță și îngrijire și a procurat medicamente pentru răniți. ASR Principesa Elisabeta s-a implicat energic în sprijinirea artelor și a societății filantropice, prin intermediul cărora a încurajat doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri și în gestionarea actelor caritabile.
Regina a fost respectată și apreciată de popor datorită actelor sale de caritate și a energiei pe care o consuma atunci când demara o acțiune sau un proiect. A fost un model pentru doamnele din înalta societate, pe care le-a implicat în acțiuni caritabile.
 
I C. Frimu    
Ion Costache Frimu (1871- 1919)a fost un militant socialist, fruntaș al Partidului Social-Democrat, care a murit în urma bătăilor suferite în închisoare, ca urmare a participării sale la manifestațiile muncitorilor tipografi din decembrie 1918. La 6/19 decembrie 1918, muncitorii tipografi de la atelierele grafice Sfetea și „Minerva” au declarat grevă pentru a obține condiții mai bune de muncă și de viață (salarii mărite, ziua de muncă de 8 ore ș.a.). Revendicările lor nefiind satisfăcute, toți tipografii din capitală au anunțat grevă, care a fost stabilită la interval de o săptămână.
La data de 13/26 decembrie, a avut loc o mare manifestație socialistă a muncitorilor din București, principalii organizatori ai acesteia fiind Cristian Racovski, tipografii Iancu Luchwig și corectorul I.C. Frimu.
I.C. Frimu care fusese învinuit de instigare, a murit în Închisoarea Văcărești la data de 6/19 februarie 1919 în urma bătăilor și schingiuirilor poliției la care fusese supus în arest și a bolii căpătate în închisoare. Mii de muncitori au participat la înmormântarea sa, cerând pedepsirea asasinilor acestuia. Liderul socialist Constantin Titel Petrescu îl caracteriza pe I.C. Frimu drept „acel admirabil exemplar omenesc de onestitate, bunătate, omenie”.În timpul regimului cmmunist a fost perceput drept un luptător socialist împotriva capitalismului, fiind amintit deseori în discursurile liderilor comuniști.
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 48/1896-1897
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
Cioroianu, Mihăilă, Adrian, Oana , Elisabeta. Carmen Sylva-Prima Regină a României, suverana artistă. Curtea Veche, București, 2019
Ion Mamina, Ioan Scurtu - Guverne și guvernanți (1916-1938), Ed. Silex, București, 1996
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiatșimasteratînistorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor înistorieșicursuri post universitare - Universitatea din București.
Director dinanul 2020 al ColegiuNaționalMilitar „AlexandruIoanCuza" Constanța/ ȘcoalaGimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabilCerc pedagogic șimembruînConsiliulConsultativ (ISJ Constanța).
Autor al maimultorlucrărișistudiidespreMedgidiași Dobrogea.
Autor al unorstudiișicărți de metodicăși management.
MembruînComisiaNațională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de ȘtiințeIstorice din România.
Membru al AsociațieiCulturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membruîngrupurile de lucrupentrurealizareaprogramelorșcolarepentrugimnaziuîncadrul M.E.N. (Istorie /IstoriaminoritățiiturceînRomânia).
MembruînComisiamonumenteloristoriceMedgidia.
Realizatoremisiuneistorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premiiobținutepentruactivitateapublicistică.
Premiul „Virgil Coman" peanul 2017, conferit de Societatea de ȘtiințeIstorice din România.


Citește și:
#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XI). Strada Mahomedană devenită strada Elena Pavel, iar mai apoi strada Muzeelor sau Arhiepiscopiei