Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
08:51 22 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Zone de agrement în Dobrogea interbelică (I)

ro

08 Feb, 2023 00:00 4075 Marime text
 
  • După sfârșitulul Marelui Război, a început reconstrucția zonelor afectate de operațiunile militare. Odată refăcute construcțiile și infrastructura, oamenii au resimțit nevoia de a călători și de a petrece timpul liber pentru odihnă și pentru agrement. Dobrogea oferea condiții excelente pentru petrecerea timpului liber, prin intermediul unor stabilimente dedicate exclusiv acestei activități. 
  • Au fost valorificate condițiile turistice și mai cu seamă balneologice, oferite cu generozitate de litoralul maritim, dar și de obiectivele istorice și peisajele dobrogene. Conform unor date statistice din perioada amintită, locurile pitorești din Dobrogea erau vizitate de aproximativ o sută de mii de oameni, în fiecare an., români și străini. 
Observând această oportunitate de câștig, unii investitori au construit vile, hoteluri, case de vacanță, restaurante, diverse stabilimente destinate băilor calde sau reci, precum și asigurarea unor căi de comunicație sigure și rapide și a unor mijloace de transport, care să realizeze legătura cu aceste obiective. 
 
Zona Cadrilaterului a fost vizitată constant de la Caliacra până la Ecrene, zonă cunoscută sub numele de Coasta de argint. Două locații aflate pe acest litoral au fost puncte de atracție pentru turiști: Balcic și Ecrene. Balcicul a obținut statutul de stațiune, la puțin timp după terminarea războiului, în anul 1921, fiind considerată mărgăritarul sau perla Coastei de argint. 
 
Locul reprezenta o atracție și pentru lumea artistică, în special a pictorilor. Unul dintre aceștia a fost Lucian Grigorescu, care a realizat mai multe lucrări, care surprind zona pitorească a așezării și litoralul mării. 
 
Regina Maria a fost interesată de stațiune și a construit cochetul palat și grădinile, care există și astăzi. Regina își găsea liniștea și se putea concentra asupra problemelor în care se implica, în special în acțiuni ale Crucii roșii. 


 
Pe lângă Balcic, turiștii mai puteau vizita stațiunea Ecrene, recunoscută pentru importanța curelor balneo-climatice marine. Plaja, restaurantele, localnicii prietenoși, reprezentau puncte de atracție pentru turiști. Unii mergeau la lacul Tuzla, renumit pentru apele sale cu proprietăți curative și cu nămol cu rol medicinal. Totuși, distanța și lipsa unor amenajări frecvente, reduceau numărul turiștilor. 
 
O alternativă la îndemâna românilor din perioada amintită, a fost aceea a frecventării băilor de soare, a băilor de nămol de la Techirghiol și a diferitelor trasee turistice aflate între Constanța și Mangalia.


 
Constanța era văzută ca fiind o stațiune unde turistul "care dorește să se repauzeze, să-și vadă de sănătate sau doar să se distreze, nu va nimeri nicăieri mai bine-ndin toate punctele de vedere- o localitate balneară, decât Constanța, la Marea Neagră. Într-adevăr, cine se informează de aproape, asupra climatului, asupra efectelor terapeutice, nu găsește pe malurile Mării Negre, o localitate care să rivalizeze cu Constanța. Atracția și agrementul acestei stațiuni sunt sporite prin  marea ușurință de comunicație ce posedă, prin poziția sa pitorească, prin viața distractivă ce se întâlnește aici cât și prin localitățile ce înconjoară".
 
Una din atracțiile orașului pentru nenumărații turiști, români și străini era statuia poetului latin Ovidius, exilat la Tomis de către împăratul Octavian Augustus. Statuia se afla în Piața Independenței, fiind străjuită de Moscheea regală Carol I și de Palatul comunal, proiectat în anul 1911, de arhitectul Victor Ștefănescu.  


 
Nu departe de aceste obiective se afla Cazinoul comunal, un alt punct de atracție pentru turiști, loc de promenadă și de organizare a unor spectacole, piese de teatru, de varietăți, banchete, jocuri de ruletă și multe altele pentru distracția locuitorilor Constanței, dar și a turiștilor veniți de pretudindeni. 
 
În perioada interbelică oamenii se distrau, comunicau, călătoreau, legau prietenii și cel mai important lucru –se respectau. 
 
 
Bibliografie selectivă:
Ioan Petrescu, Balcicul, în B.C.C.I. Bazargic, nr.9-10, din sept-oct.1927
Constanța și Techirgiolul. Ghid ilustrat .1924, Institutul grafic "Albania", Constanța
Valentin Ciorbea, Evoluția Dobrogei între 1918-1944, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005
Adrian Ilie, Personalități marcante ale Medgidiei, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017

Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:

#citeșteDobrogea - Forța de muncă în Dobrogea interbelică

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari