Constanța acum 100 de ani Luna februarie 1925 în presa vremii (III)

 
 
În ediția de astăzi avem în vedere săptămâna 17 februarie – 22 februarie 1925, de marți până dumincă (ziarul „Dacia“ nu mai publică ediția de luni în anul 1925), urmând a prezenta: Editorial, Politică, administrație și „probleme“, „Nenorocirile“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc).
 
Editorial
 
Cele patru numere ale ziarului dobrogean „Dacia“, aferente săptămânii 17 februarie – 22 februarie 1925, cuprind, în mod firesc, editorialele, scrise de mai mulți autori. Acestea abordează teme relevante situației locale/naționale sau internaționale, după cum urmează:
 
„Conștiința cetățenească“. Al. Dratsky, autorul editorialului intitulat „Conștiința cetățenească“, constată că „trăim într-o epocă a laşităţii conştiinţelor și a nepăsării scepticei“. În urma acestei constatări, Dratsky își expune părerea cu privirea la pasivitatea cetățenilor în fața acțiunilor - și a inacțiunilor – aleșilor poporului, acțiuni care nu par a rezolva problemele resimțite de cetățeni. Autorul aduce o serie de critici asupra formelor de asociere profesională - sfaturi, asociații, sindicate -, aspecte, care la rândul lor sunt criticabile. Dratsky conchide: „Conştiinţa cetăţenească este o floare, ce creşte departe încă, departe de pământurile României...“.
 
„O chestiune vitală pentru Constanța. În jurul redeschiderii Casinoului“. Editorialul dedicat ediției de marți, 18 februarie 1925, este publicat sub anonimat. În esență, este reiterată importanța economică a Casinoului comunal, prin prisma activității acestuia, anume jocurile de noroc. „Nu numai negustorii de profesie, ci şi proprietarii de imobile, liber profesioniştii şi marele proletariat cer reînvierea jocurilor de noroc“, se arată în articol. Aflăm că „experienţa celor doi ani din urmă a dat prilejul să se constate cât de important factor economic e pentru un oraş, sărac precum e al nostru, un casinou în funcţiune; ce sursă de câştig cinstit, pentru proprietari, negustori şi muncitori este“. În fine, se constată „că chestiunea redeschiderii Cazinoului, formulează o chestiune vitală pentru Constanţa“.
„Cum s-ar putea pune capăt furturilor de pe căile ferate“. Autorul editorialului, Al. Doinaru, prezintă o soluție importată de la vecinii bulgari, cu privire la faptul că „bande organizate, alcătuite adeseaori din personalul inferior de la căile ferate - frânări, acari, cantonieri - nu lasă să treacă nici un tren, fără a-l jefui“. Propunerea acestuia constă, în esență, în introducerea unor controale asupra vagoanelor și a unor sancțiuni aplicate celor ce însoțesc vagoanele.
 
„Traficul Portului Constanța“. Al. Drasky, autorul editorialul, realizează o „anchetă“ despre „activitatea comercială a orașului nostru“. Drasky apelează la C. Erusalm, negustor de import‑export și membru al Partidului Național Liberal, pentru a explica declinul comerţului şi al traficului portuar constănţean. Erusalm consideră că principalele motive sunt: neîntreţinerea podului de la Borcea, pierderea încrederii expeditorilor, ascensiunea pieţei din Galaţi.
 
„Pentru reprezentanții dobrogeni“. Al. Doinaru, autorul editorialului, publică concluziile în urma unui sondaj de opinie printre „fruntașii vieții constănțene“. Acesta spune că „în mod rezumativ s-a cristalizat concluziunea, că atât Constanţa cât şi întreaga provincie dobrogeană, sunt în complectă decădere“. În esență, în interpretarea autorului, motive sunt: administrația dezinteresată, lipsa unor reprezentanți autentici, legea autonomiei porturilor.
 
„Exemple pentru noi“. Autorul editorialului, Al. Doinaru, atrage atenția că, deși în Occident se discută intens despre menținerea păcii mondiale, importanța crizei balcanice este ignorată. În acest context, autorul consideră că guvernanții românii ar trebui să observe motivele care au declanșat această criză, pentru a o evita.
 
 
Politică, administrație și „probleme“
 
„Aplicarea reformei agrare în Dobrogea“. Aflăm că litigiul dintre România şi Bulgaria, cu privire la reforma agrară şi minoritatea bulgară din sudul Dobrogei, a fost soluţionat „în mod amical“ în faţa consiliului Ligii Naţiunilor la Bruxelles. „Delegaţii români şi bulgari au fost felicitaţi de către consiliu pentru atitudinea lor conciliantă“. România a fost reprezentată de către donii Djuvara şi Citori.
 
„Mișcarea micilor industriași“. La Cernavodă a fost organizată o ședință a meseriașilor și micilor industriași dobrogeni, organizată cu sprijinul Uniunii Micilor Industriași din Constanța. Delegația constănțeană, condusă de președintele Romulus Cocea, a participat la întâlnirea desfășurată sub președinția meșterului Chivulescu. În cadrul întrunirii s-a discutat importanța organizării locale și obținerea „Creditului Industrial“, obiectiv aproape atins datorită sprijinului inspectorului BNR, Ilie Mecu. S-a propus și înființarea unei bănci pentru micii industriași dobrogeni.
 
„Complotul comunist din Cadrilater. Ce a descoperit siguranţa“. Aflăm că au fost arestaţi, pentru  implicare în mişcări comuniste în Cadrilater, 71 de persoane. „S-a constatat că organizaţiile comuniste din Dobrogea erau în strânsă legătură şi subvenţionate de comitetul din Rusia şi Bulgaria. Pe teritoriul nostru urma să se facă un mare depozit de arme dintre care o parte era destinată pentru Bulgari“.
 
„Revăresarea laculului Siut-Ghiol“. Revărsarea lacului Siutghiol, în urma „creșterii continue a apei acestuia“, a cauzat numeroase probleme, căci „apele mari au stricat o parte din construcţiunile de lemn de pe plajă, producând astfel, pagube însemnate“.
 
Numire într-o comisie centrală. Constantin Alimănişteanu, deputat de Constanţa, a fost numit din nou în Comisiunea pentru distribuirea despăgubirilor de război.
 
„Nenorocirile“ locale
 
„Prinderea unui tovarăș a lui Trente în localitate“. Aflăm că Ion Trofin, fost pescar din Carcaliu, județul Tulcea (denumire actuală), este cunoscut drept un tâlhar și complicele celebrului bandit Ștefan Terente, despre  care am făcut vorbire în edițiile precedente. După o condamnare la muncă silnică și o evadare din închisoare, Trofin l-a cunoscut pe Terente la Galați în 1923, iar împreună au comis mai multe jafuri și răpiri. Ulterior, Trofin s-a separat de bandă și s-a stabilit în Constanța sub un nume fals, unde s-a prezentat ca negustor onest. A fost însă recunoscut și arestat de un comisar, Ionel Pavlovici, fiind apoi „escortat“ la București.
 
„Victimile beției. Un manipulant tăiat de tren“. O altă „nenorocire“ a avut loc pe linia Constanţa-Bucureşti, în triajul staţiei Mârculeşti. Gheorghe Tudor, „manipulant din serviciul trenului accelerat 8433, de fel din Câmpulung, îmbătându-se, vroi să traverseze liniile, pentru a se duce să se culce într-un vagon“. Din pricina „ameţelii cauzate de alcool“, Tudor a fost „surprins de roţile“ trenului care trecea pe linie , care „i-au amputat ambele picioare“.
 
„Prinderea unui criminal în port“. Subcomisarul Vasile Grigore, împreună cu agenţii Flueraşu şi Petrescu, de la prefectura poliţiei Capitalei, l-au arestat, pe criminalul Traian Vasilescu, zis Titi, găsit în Portul Constanța. „Titi“, împreună cu Costică Bragadirescu, actualmente arestat la București, au evadat „de sub excortă împuşcând mortal pe santinela ce-l însoţia, chiar cu arma acesteia, pe care i-o smulsese din mână“.
 
„Dublul asasinat din Fetești“. Frații Weimberg, comercianți de cereale din Brăila, au dispărut misterios în timp ce se aflau într-o călătorie de afaceri în județul Ialomița. Comisarul Apostolescu din Brăila, însărcinat cu investigarea cazului, a ajuns la Fetești și l-a arestat pe Gheorghe Dobrescu, un comerciant din Constanța și proprietar în comuna Cocargea. Dobrescu a mărturisit că i-a ucis pe frații Weimberg pentru a-i jefui de suma de 600.000 lei. El i-a atacat pe șoseaua de lângă Fetești, i-a înjunghiat și, probabil, le-a aruncat trupurile în apele Borceni.
 
„Un act de banditism in centrul oraşului“. Marinarii Iuseim Omer şi Amet Hamdi, de pe vaporul persian „Gabriela“, au fost atacaţi pe strada Scarlat Vârnav de mai mulți militari înarmaţi. Marinarii au fost jefuiți „de 25 piese de aur, precum şi diverse obiecte valoroase“.
 
Va continua.
 
 
Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924 și 1925, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.



Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“
 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
 
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, respectiv dina nul 1925, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 și 1925 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.
 
Proiectul „Constanța acum 100 de ani“), lansat în 2024, continuă în anul 2025, având același scop și folosind aceleași mijloace, însă sub o altă formă, spre a oferi cititorului o lectură cât mai plăcută. Pentru a întări utilitatea istorică și pentru a prezenta evenimentele sub o formă cât mai cuprinzătoare și structurată, în edițiile ce urmează vom prezenta cumulat mai multe numere ale ziarului dobrogean „Dacia“, prezentând, de facto, câte o săptămână de activitate a cotidianul ante-menționat, deci o săptămână din viața urbei constănțene a anului 1925.
 
Pentru a facilita lectura, considerăm oportună prezentarea cronologică în capitole (sub forma intertitlurilor) a articolelor integrate în ziarul „Dacia“, după cum urmează: într-o ediție vor fi integrate textele referitoare la Editorial, Politică, administrație și „probleme“, „Nenorocirele“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc), iar în altă ediție:  Ironii și subtilității în rânduri satirice, Cultură, educație și evenimentele sociale locale, Buletinul juridic, Știrile Internaționale, Publicitate.

 
Despre Guvern, politică și administrație în România anului 1924 puteți citi AICI.

Povestea integrală a ziarului „Dacia“ poate fi citită AICI.
 


Citește și:

 
ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?
Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit
Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării
Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu  și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol