#DobrogeaDigitală Isprăvile sectei „scopiților” din Dobrogea

Dobrogea veacurilor trecute, amestec de neamuri și religii, nu putea scăpa de prezența exotică a tot felul de secte religioase: molocani, popiști, nepopiști, scopiți – pentru a nu aminti decât comunitățile de origine rusească.

Despre scopiții (sau „scapeții”), aciuați în județul Tulcea, prin Măcin sau Luncavița, aflăm din mai multe documente și mărturii ale vremii, care ne aduc detalii despre practicile lor de viață și de cult sau despre încercările de prozelitism printre tinerii populației majoritare.

Scopiții s-au înmulţit rapid, după ce au intrat pe teritoriul României la mijlocul secolului XIX, ajungând la peste 16.000 - deși obiceiul lor impunea castrarea bărbaților, după naşterea a doi copii. După instaurarea comunismului, au început să dispară, fiind „absorbiţi” de populaţia de origine lipovenească. Ultima mărturie despre ritualul scapeţilor datează de la 1957, când trei bărbaţi au ajuns la închisoare pentru mutilarea unui membru al sectei din Măcin.

Iată un articol din 25 ianuarie 1913, publicat în ziarul „Dobrogea Jună” și pe care îl regăsim indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“. Autorul materialului își exprimă indignarea la adresa ruşilor sectanţi care, „sub masca de apicultori”, fac prozelitism în rândurile românilor, „în paguba legii strămoşeşti”.
 
„Într-un număr precedent al ziarului "Dobrogea jună" am arătat cum statul a închiriat, pe termen de 5 şi 10 ani, o întinsă pădure de tei, cu prețul anual de lei 5 pe hectar, unei adevărate colonii de scopiţi (muscali) pretinşi apicultori, - fără ca până azi să se fi luat vre-o măsură în această privinţă.
Azi vom relata alte din isprăvile acestor «coloni» dobrogeni. Bine înţeles, în mijlocul pădurei fiind, aceşti pseudo-apicultori, profitând de avantajele ce le asigură nesupravegherea imediată, şi în afară de beneficiul material ce le revine prin cultura stupilor, mai au şi supraavantajul, ca, aci în acest colţişor retras, neobservaţi de ochiul nimănui, să facă propagandă în sensul castrărei, printre paşnicii locuitori din comuna Luncaviţa, cari, vecini fiind cu stupinele lor, sunt luaţi la lucru de aceştia.
Curios este faptul că de câte ori au nevoe de un om sau un car pentru lucru sau transport, preferă pe cei tineri, cari n'au făcut armata, şi acestora li se fac propuneri serioase ca să adreseze la credinţa sectei lor, promiţându-le în schimb de fie-care «candidat» câte o trăsură de lux, cu cai de Rusia - cum zic ei - 2000 de lei numerar, 50 de stupi sistematici plus ... fericirea cerească pe lumea cealaltă ! ! ! Frumoasă perspectivă ! Deşi atunci când jandarmul în treacăt inspectează domiciliile lor la stupină, "gaspadinii" se fac că mătură prin casă şi'i aruncă gunoiul în faţă, răspunzând scurt şi fără a privi în faţă; cu toate că preotul şi învăţătorul, cari îi vizitează cu scop de a se instrui în ramura apiculturei, sunt primiţi cu: «stapun nu acasă»; cu toate acestea, atunci când au în faţa lor un tânăr, în care ei văd un viitor adept, lucrurile se schimbă. Aceşti din urmă sunt primiţi ca distinşi oaspeţi, se face la o ]altă cerc, împrejurul lucsoaselor samovare argintate, se dă loc la cuvinte sfinte, şi încet-încet se ajunge la explicaţia pe larg a credinţei lor, a felului lor de a fi şi apoi urmează propunerea. Faptul s'a descoperit zilele trecute, când un locuitor a venit şi a reclamat la primăria comunei Luncaviţa că un fiu al său nu a venit acasă de 10 zile şi că înainte de acest timp ar fi lucrat la stupina acestor scopiţi. S'au chemat imediat la primărie alţi doui tineri, cari lucraseră la stupine împreună cu dispărutul. La anchetare, întâmplător fiind de faţă şi subsemnatul, am putut afla că li s'au făcut şi lor altor tineri propuneri în sensul de mai sus. S'au luat imediat declaraţii scrise în faţa autorităţei, care a sezizat parchetul de Tulcea. Asemenea declaraţii se pot lua încă de la mulţi tineri, cari au fost în contact cu aceşti denaturați! Dată fiind gravitatea ce prezintă această stare de lucruri, care la un moment dat poate lua forma unei curate convertiri de la religia noastră şi prin urmare poate da loc la tulburări în stat, cred că cei în drept vor şti să înfrâneze pe aceste canalii, care consideră perpetuarea rasei umane mai prejos de perpetuarea rasei albinelor! E un cuib de şerpi veninoşi cuibul acesta, care trebueşte stârpit; «colonii» aceştia trebuesc trimişi de unde au venit, iar nu lăsaţi la a lor discreţie, lângă o comună românească cu locuitori paşnici, pe cari - dată fiind starea culturală înapoiată a ţăranilor - caută să'i câştige pentru credinţa lui Seliwanov în paguba legii strămoşeşti!
Renunţe Ministerul de Domenii la meschina sumă de 5 lei pe hectarul de pădure, ce încasează ca arendă, - şi cred că nici nu va fi de comparat micul sacrificiu ce'l va face, faţă de un pericol iminent, care va veni să strige ca şi altele, că ţara noastră este canalul da scurgere a tuturor murdăriilor ce ni le vars vecinii noştri!!”
 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima .
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: historia.ro/secta scopiți la 1910

Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”