#DobrogeaDigitală Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

În anul 1927 episcopul Constanței, Gherontie Nicolau, s-a confruntat cu o acuzație destul de serioasă, și anume, închiderea mai multor biserici din eparhie. Reamintim că în perioada interbelică, Episcopia Constanței era compusă din județele: Constanța, Caliacra, Durostor și Ialomița.
La începutul anului 1927, la un an de la numirea la Constanța, Gherontie a închis toate bisericile nesfințite din eparhia sa, invocând canoanele și rânduielile bisericești. După Primul Război Mondial, în majoritatea localităților au fost ridicate biserici noi, în care preoții slujeau fără ca acestea să fie sfințite.
Un articol publicat pe 3 aprilie 1927 în ziarul „România”, nesemnat, cu titlul „În jurul unui caz bizar”, semnala închiderea de către Episcopia Tomisului a unei biserici din orașul Cavarna, pentru motivul amintit. Autorul se întreba retoric dacă slujbele săvârșite până în momentul închiderii au fost valide sau nu:

 „Dacă sfințirea unei biserici, e actul care, singur, îi conferă caracterul său sacru, absenţa acestui act nu infirmă oare toate riturile înfăptuite în această casă, care are numai forma exterioară a bisericii? Sufletele decedaţilor pentru a căror odihnă întru Domnul s-a cântat în ea, trebuie să pribegească neizbăvite şi pline de jale pe cealaltă lume. Botezaţii în aceea biserică rămas-au nebotezaţi în fapt, iar cununaţii, concubini? Întrebările se îngrămădesc şi răspunsurile apar tot mai grele. Dar o sfinţire efectuată, cum ar putea avea efect retroactiv?”

Printr-un răspuns publicat în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. V, nr. 5, mai, 1927  și semnat de preotul Grigore Dumitrescu, Directorul Cancelariei eparhiale, Episcopia Tomisului aducea lămuriri asupra deciziei lui Gherontie Nicolau de a închide bisericile nesfințite. Potrivit canoanelor, într-o biserică nu se poate sluji fără Sfântul Antimis, care conține părticele din moaștele sfinților.   
„În Eparhia Constanţa s-a observat de către Prea Sfinţitul Episcop Gherontie, de la venirea sa, adică de un an de zile, că sunt unele biserici cea mai mare parte dintre ele construite de curând mari și frumoase care nu erau sfinţite după sfintele canoane în regulă, însă în ele se oficia serviciul divin. De oarece acest fapt era un sacrilegiu, Prea Sfinţitul Episcop a dat ordin la toate aceste biserici să fie închise cultului public spre a se intra în canonicitate. Iată, însă, cum se explică starea de neregulă în care se aflau: Această regiune a fost foarte tulburată politiceşte; populaţia însă n-a încetat să ridice locaşuri de închinăciune ca să ceară lui Dumnezeu mai ales... linişte. Împrejurările n-au permis ca forurile înalte bisericeşti să se poată interesa de ele şi să le dea cuvenita sfinţire la timp. De aceea și credincioşii s-au mulţumit să facă slujbă în aceste biserici, fără nici o sfințire, şi ca atare, fără Sfinte Antimise în regulă, ci numai cu antimise fără sfinte moaşte, aşa după cum le putuseră căpăta.”
Referitor la slujbele oficiate într-o biserică nesfințită, episcopia precizează că acestea sunt valabile și nu trebuie să fie săvârșite din nou:
„Valabilitatea ierurgiilor săvârşite în aceste locaşuri este netăgăduită; căci oricine știe că serviciile se pot face chiar şi în casele creştinilor, aşa că nu poate fi vorba nici de infirmarea actelor săvârşite până aci în asemenea biserici, nici de necesitatea altor servicii cu puteri retroactive. Ceea ce se cere acum este să se intre în canonicitate; pentru că biserica din Cavarna de care vorbiţi să poată avea un pristol ca în toate bisericile, fix, târnosit, cu Sfinte moaşte, cu Sfinţii Evanghelişti şi să nu mai fie aşa cum este acum o masă portativă. Aceasta este lămurirea. Primiţi Vă rog Domnule Director, asigurarea respectului ce vă păstrăm şi reverenţioase mulţumiri.”

#citește mai departe în  revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. V, nr. 5, mai, 1927.  
 
Foto: Ionuț Druche
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova