#DobrogeaDigitală „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

Despre modul de organizare și mecanismele de funcționare ale justiției în „Dobrogea veche și nouă” ne informează un raport al decanului Baroului constănțean, publicat în ziarul „Dobrogea Jună” X, nr. 7, din 2 martie 1914.

Aflăm, cu acest prilej, despre supraîncărcarea instanțelor, imposibilitatea lor de a face față tuturor solicitărilor din teritoriu și necesitatea înființării unei a doua secții a Tribunalului şi Curţii de apel la Constanţa, căci „nu poate rămânea portul maritim principal al ţărei şi metropola Dobrogei cu un tribunal cu o singură secţie.” Atunci, ca și acum, rezolvarea intereselor justiţiabililor într-un timp rezonabil, era unul dintre dezideratele generale.



Articolul este antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, unde autorii au selectat articole relevante apărute în ziarul cel mai important al primei jumătăți de secol XX, în provincia dintre Dunăre și Mare.
 
 

„Un interesant raport al Decanului Baroului din Constanţa
D-lui Ministru de Justiţie
Corpul avocaţilor din judeţul Constanţa crede de datoria sa a vă supune următoarele deziderate ale împricinaţilor din vechea și nouă Dobroge: Crearea unei secţiuni a II-a la Tribunalul din Constanţa.

De câţiva ani încoace afacerile Tribunalului Constanţa s-au înmulţit în aşa mod, încât această instanţă supraîncărcată nu mai poate face faţă tuturor cerinţelor. O comparaţie între statistica anului 1908/9 şi a anului judecătoresc trecut dovedeşte îndeajuns această înmulţire.

Această desvoltare se datoreşte pe de o parte creşterei populaţiunei din judeţ, care de la anexare s-a întreit, ridicărei valoarei proprietăţilor şi în fine mărirei competinţei judecătoriilor de ocoale.
Ţinând seamă de multiplele atribuţiuni date tribunalelor, în afară de atribuţiunile lor pur judecătoreşti, ca: pregătirea listelor electorale, procedurile electorale, curţile cu juri, comisiile fiscale, diferite alte delegaţiuni, cu toată buna voinţă ce trebue să recunoaştem că depun atât magistraţii cât şi grefa, le este cu neputinţă să ajungă a satisface, aşa cum ar fi de dorit, cerinţele publicului.

Avem zilnic 60-70 procese puse pe condică, o mulţime din ele se amâna din cauza lipsei de timp, terminele obişnuite sunt de 7-8-9 luni, nu se mai găsesc termine pentru afacerile urgente şi dacă se acordă asemenea termine, suferă natural cauzele puse la ordinea zilei, magistraţii au nevoe de zile întregi numai pentru a semna actele judecătoreşti, grefa lucrează de la orele 8 dimineaţa până la orele 12 noaptea şi cu toate acestea publicul suferă întârzieri păgubitoare.

Ministerul a căutat în adevăr o îndreptare prin numirea unui al treilea judecător de şedinţă, prin înaintarea magistratului stagiar la rangul de supleant şi prin adăogirea, cu multe străduinţe, a câte unui copist la grefă: aceste măsuri însă, sunt cu totul insuficiente. Dacă una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă, trebuiesc luate măsuri ca să înceteze această stare de lucruri prin crearea unei secţiuni a doua. Aproape toate oraşele mai importante din țară au 2 şi chiar mai multe secţiuni. Nu poate rămânea portul maritim principal al ţărei şi metropola Dobrogei cu un tribunal cu o singură secţie. Cheltuielile ar fi neînsemnate şi n-ar trebui puse în cumpănă, când sunt interese vitale în joc.
Înfiinţarea unei Curţi de Apel la Constanţa

Guvernul trecut, în urma stăruinţelor populaţiei din Cadrilater - şi a le representanţilor judeţului Constanţa în Parlament a hotărât întruna din şedinţele Consiliului de Miniştri, înfiinţarea acestei Curţi şi nădăjduim că actualul guvern va înfăptui acest proect. Dacă luăm în consideraţiune densitatea populaţiunei din Cadrilater, întinderea teritorială şi distanţele mari, este cu neputinţă a se alipi cele două judeţe noi la una din Curţile existente şi în asemenea împrejurări este indicat ca Dobrogea întregită cu judeţele ei să formeze o singură circonscripţie, având ca centru Constanţa. Astăzi deja este foarte greu pentru locuitorii din marginea judeţului să se deplaseze la Galaţi, cu toate că avem legături prin calea ferată; ce va fi mâine pentru locuitorii de la Ecrene, situată la 100 kilometri depărtare de Constanţa, când nu există mijloace de comunicaţie şi când chiar o deplasare la Constanţa represintă cheltuieli şi pierderi de timp însemnate? Amintim că în anul 1879 a funcţionat Ia Constanţa o Curte de Apel, care a fost transferată la Tulcea, unde a fost în fiinţă până la schimbarea reşedinţei Curţii din Focşani la Galaţi, şi că prin urmare încă de la anexare, legiuitorul a avut în vedere necesitatea unei Curţi de Apel în Dobrogea. Această Curte mai are menirea a forma jurisprudenţe în aplicarea legilor bulgare în Cadrilater şi a stabili forme de judecată şi în unele chestiuni cu totul speciale Dobrogei vechi, astfel că şi din acest punct de vedere ar fi necesară o specializare.

Domnule Ministru, nu vorbim în interesul nostru profesional, îmbunătăţirile ce le cerem nu sunt dictate de preocupări personale, deşi am văzut într-un protest în contra înfiinţărei acestei Curţi punându-se interesele locale şi de profesiune mai presus de interesele justiţiabililor, - dar credem că, în calitatea noastră de mandatari legali ai impricinaţilor, putem pleda pentru înfiinţarea unei secţiuni a doua la Tribunal şi a Curţii de apel la Constanţa.
Revizuirea circumscripţiilor judecătoriilor de ocoale

La 1 Aprilie viitor intră în vigoare în Dobrogea legea asupra comunelor rurale din 1908, care până acum nu era aplicată aci. În această lege s-a avut în vedere că plăşile să fie formate din 5 până la 8 comune, maxim. După noua împărţire a judeţului vom avea deci 10 plăşi. Ar fi de dorit ca fiecare din aceste plăşi să aibă o judecătorie; dar dacă pentru un motiv sau altul, ar trebui menţinut numărul actual de 9 judecătorii, ele ar trebui repartizate astfel, în cât să fie în mai bună concordanţă cu împărţirea administrativă şi cu centrele de activitate.
Credem că prin această expunere aducem un serviciu atât justiţiabililor cât şi Justiţiei şi sperăm, Domnule Ministru, că veţi bine voi a ţine seama de dezideratele exprimate cu ocaziunea organizărei judecătoreşti a Dobrogei noui.
Bine voiţi a primi, Domnule Ministru, încredinţarea osebitei noastre consideraţiuni.
Decan (ss.) George D. BENDERLI Membrii consiliului de disciplină (ss) Traian Bellu, Ştefan Mureşanu
Constanţa 24 Februarie 1914”

 
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : imagoromaniae.ro


Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Nu e oraş dobrogean care să nu-şi aibă istoria lui osebită”