Dobrogea (Scythia Minor) în urmă cu 1500 de ani, în vremea împăratului Iustinian (II). Vestigii și măsuri administrative

 
 
În timpul lui Iustinian I cel Mare, 527-565, Tomisul antic a cunoscut ultima sa perioadă de mare înflorire. Greu afectat de atacurile migratorilor din ultimele  două veacuri, orașul a fost refăcut, dobândind ziduri trainice.
 
Refacerea cetății este atestată de mai multe vestigii arheologice. Săpăturile efectuate la începutul secolului XX de către Vasile Pârvan și continuate apoi de generații întregi de arheologi au scos la iveală multe dovezi ale lucrărilor de reconstrucție. În acest sens, și astăzi impresionează ruinele așa-numitului Turn al Măcelarilor, aflat într-o marginea a Parcului Arheologic Constanța, la doar câțiva pași de Bulevardul Ferdinand, lângă harta antică a Dobrogei. O inscripție găsită în acest Turn ne spune că breasla de meseriași din Tomis a suportat cheltuieli pentru refacerea zidului de incintă pr o suprafață de opt metri: "Lucrarea a fost făcută de corporația măcelarilor, în lungime de 24 de picioare".
 
Iustinian nu avea în visterie destui bani pentru toate lucrările edilitare din imperiu, dar s-a dovedit a fi un excelent administrator, reușind să își convingă supușii să contribuie financiar la lucrările de reconstrucție. Din vremea acestei refaceri s-a găsit în aceeași zonă o monedă. O altă inscripție ne dezvăluie că la refacere au participat cu bani și doi particulari, Alexandros și Basos, în timp ce într-un al treilea izvor epigrafic, se regăsește o invocație creștină către Dumnezeu, căruia i se cere să ajute "orașul reînnoit" (n.a. sursă bibliografică Buzoianu/Bărbulescu, "Tomis, comentariu istoric..."). Textul a fost tradus de specialiști astfel: "Doamne Dumnezeule, ajută cetății reînnoite..."
 
L-am prezentat pe Iustinian ca pe un înțelept și abil administrator. Într-o epocă în care Imperiul se confrunta cu mari probleme economice, militare, sociale și nu în ultimul rând... medicale. Să nu uităm că în anul 541 d.H lumea bizantină era greu pusă la încercare de prima pandemie globală, ciuma devastatoare care a ajuns să fie numită după numele împăratului de la Constantinopole.
 
În ciuda tuturor acestor probleme, Iustinian continuă să lupte și să găsească soluții pentru rezolvarea crizelor din anumite domenii. Într-o culegere de legi și de documente oficiale, "Corpus Iuris Civilis" se regăsesc dovezi în acest sens. În corpusul Nove VII, îm încercarea de a stopa corupția existentă în toate provinciile, împăratul dă următoarea poruncă de respectat în imperiu:
"Nimeni dintre cei care dețin demnități să nu cuteze a da sau a lua mai mult decât sumele ce le sunt prescrise".
 
Într-un alt document, el i se adresează chestorului Bonus, conducător al armatei imperiale:
"Știm că am luat de curând o sacră hotărâre prin care am încredințat preastrălucirii tale aceste cinci eparhii, Caria, Ciprul, Insulele Ciclade, apoi Moesia și Sciția, spre a sta sub oblăduirea ta... De aceea, am hotărât să îți trimitem această lege, ca înălțimea ta să asculte de față pricinile din Sciția și Moesia".
 
Reconstrucția edilitară din imperiu ar fi fost imposibilă fără luarea unor măsuri fiscale inspirate și riguroase. Iată poruncile lui Iustinian legate de strângerea dărilor:
 
"Știm că distrugerile contiue și numeroase de oameni au împins câștigurile la atâta lipsă încât producătorii nici nu pot da venituri proprietarilor și nici nu sunt în stare să plătească cu îndestulare dările obștești. Faptul acesta ne crează multe cheltuieli suplimentare pentru întreținerea armatei și alte nevoi curente, fiind îngreunați de numeroase războaie și siliți să facem o mulțime de cheltuieli bănești. Ne-am gândit cu grijă cum am face să ne satisfacem nevoile, dar și să vindecâm lipsurile supușilor noștri... Așa a triumfat ideea să avem în vedere mai mult dragostea de oameni: să dăm supușilor noștri un ajutor plăcut lui Dumnezeu, iar ceea ce lipsește în cheltuielile obștești să fie luat din tezaurele imperiale"...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
FONTES II - 'Izvoarele Istoriei României, vol.II - De la anul 300 până la anul 1000", editori Editura Academiei RSR, 1970; editori H. Mihăescu, G. Ștefan, R. Hâncu, V. Iliescu, V.C. Popescu.
Notă - sursă principală pentru textele bizantine citate, în special - Procopius din Caesarea - "De Aedificiis (Despre clădiri)" - p. 433-477
 
Livia Buzoianu / Maria Bărbulescu - "Tomis - Comentariu istoric și arheologic", Constanța, Editura Ex-Ponto, 2012; p.74-107
 
Adrian Rădulescu / Ion Bitoleanu - "Istoria românilor dintre Dunăre și Mare - Dobrogea", Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979
 
Costel Chiriac - "Unele observații asupra informațiilor literar-istorice bizantine privitoare la regiunea Dunării de Jos în sec.V-X", publicat pe site-ul arheo.ro, 2013
 
Andrei Aricescu - "Încercare nouă de înțelegere a știrilor date de Procopius din Caesarea despre teritoriul Dobrogei, în vremea lui Iustinian", publicat în Revista Pontica nr.5, MINAC, 1972, p. 329-347
 
Procopius din Caesarea - "Istoria secretă", ediție critică, traducere și introducere de H. Mihăescu,  Editura Academiei RSR, 1972
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 
 
Citește și:

Dobrogea (Scythia Minor) în urmă cu 1500 de ani, în vremea împăratului Iustinian(I). Vremuri tulburi