#DobrogeaDigitala 11 mai 1933. Predica episcopului Gherontie la hramul Bisericii Bulgare din Constanța

• Biserica „Sfântul Nicolae Vechi” din Constanța (fostă „Sfinții Kiril și Metodie”) a fost construită de comunitatea bulgară din oraș și a fost sfințită în anul 1907
• Puțini constănțeni știu că renumita biserică „Sfântul Nicolae Vechi” din Constanța, fostă biserică bulgărească, a avut un alt hram până la intrarea ei în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române, și anume „Sfinții Kiril și Metodie”, apostolii slavilor. În Bulgaria, Sfinții Kiril și Metodie sunt sărbătoriţi pe 24 mai, ziua educaţiei şi culturii bulgare şi ziua literaturii slavone. La noi, sunt serbați pe 11 mai.
• Biserica „Sfântul Nicolae Vechi” din Constanța (fostă „Sfinții Kiril și Metodie”) a fost construită de comunitatea bulgară din oraș și a fost sfințită în anul 1907. În anul 1940, odată cu Acordul de la Craiova, care a însemnat pierderea Cadrilaterului pentru România și, ulterior, schimbul de populație între români și bulgari, biserica a trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române și a primit actualul hram. În anul 1941, mica bisericuță a ținut loc de Catedrala episcopală, în urma bombardării de către armata sovietică a catedralei Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

           
Revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. X, nr. 5-6, mai-iunie, 1933, ne prezintă predica rostită de Gherontie Nicolau, episcopul Tomisului, cu prilejul slujirii în 1933 la hramul Bisericii Bulgare, la invitația comunității bulgărești din Constanța. Episcopul s-a rugat, printre altele, pentru „pace în ţara noastră, în care trăim cu toţi ca fraţi întru Hristos, unde ne mâncăm pâinea în tihnă”, știută fiind situația dintre români și bulgari din Primul Război Mondial, dar și cea a Cadrilaterului, care aparținea României, din 1913:
„Astăzi, biserica voastră îşi prăznuiește hramul „Sfinţii Metodie şi Kiril”, iar eu arhipăstorul şi părintele vostru duhovnicesc, răspunzând poftirii Comunităţii bulgare, am săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie: pentru sănătatea voastră, pentru mântuirea sufletelor noastre a tuturor, pentru bună întocmirea văzduhurilor, pentru înmulţirea rodului pământului şi pentru pacea a toată lumea. Şi ce aş fi putut, oare, cere de la Dumnezeu mai de folos şi mai scump nouă creştinilor, decât acestea? - decât sănătatea, decât mântuire sufletească, decât pace în casa voastră, pace în ţara noastră, în care trăim cu toţi ca fraţi întru Hristos, unde ne mâncăm pâinea în tihnă? Şi ce putem dori mai mult, ca oameni cuminţi, azi, după suferinţele şi jalea ce au lăsat în lumea întreagă, crâncenul război de mai acum 16 ani? Ce putem cere, mai cu căldură, de la Dumnezeu decât pacea a toată lumea?”.
Tot de la episcopul Gherontie aflăm că Sfinții frați Kiril și Metodie s-au născut la Tesalonic, în jurul anului 820. La botez, Kiril a primit numele Constantin și a fost educat la curtea imperială din Constantinopol, sub grija împăratului Mihai al III-lea, iar Metodie a ajuns funcționar. După ce s-au călugărit, amândoi au fost hirotoniți preoți. În predica sa, Gherontie le-a vorbit celor prezenți și despre istoria creștinării poporului bulgar:
„Pe vremea acestor mari apostoli, s-a întâmplat un război între Bizantini şi Bulgari. În acest război, sora lui Boris, principele Bulgarilor, a fost luată prizonieră de Bizantini şi dusă la Constantinopol. Aci cunoscu ea pe un călugăr cu numele Metodie, care folosindu-se de starea sufletească a principesei captive, a început a-i vorbi despre suferinţele, dar şi despre biruinţa şi gloria Dumnezeului, în care credea el, de împărăţia Lui, pe care n-o putea birui nici porţile iadului, de fericirea veşnică a celor ce se vor învrednici să fie părtaşi acestei împărăţii. Fericirea amăgitoare, pe care o avusese la curtea fratelui său şi pe care o pierduse, ca pe o nimica, tainele unei alte vieţi de fericire pe care i le descoperea călugărul Metodie, a influenţat asupra firii sensibile a acestei femei şi rezultatul a fost că ea a primit botezul creştin, care-i şi aduse fericirea. Acum ea era convinsă, că credinţa părinţilor şi a fratelui său, a fost şi este rătăcire. Dumnezeu o răsplăti pentru aceasta, căci, în curând, pace între Bizantini şi Bulgari se încheie şi sărmana înstreinată, putu să se întoarcă în ţara sa. Ea aduse cu sine la curtea fratelui său, şi pe duhovnicul ei Metodie. Cu ajutorul lui, lucră ea la mântuirea şi a fratelui său; iar, prin el, la luminarea Bulgariei (...) care devine fapt împlinit, abia în a doua jumătate a secolului al 9-lea”.
În încheierea cuvântului, Gherontie a amintit importanța cultural literară lăsată de Kiril (care, ajutat de fratele său, la rugămintea împaratului, a alcătuit alfabetul slav) prin scrierile sale „în cari s'au scris cărţile sfinte şi în care am scris şi noi, pe ale noastre, până acum o jumătate de veac”. Totodată, a vorbit despre martiriul lui Metodie și despre cei cinci sfinți ucenici ai lor, care, după moartea Sfinților Kiril și Metodie  „se refugiază în Bulgaria, unde sunt primiţi cu dragoste şi respect, şi unde propovăduiesc Evanghelia mântuiri, luminând pe tot omul”.
Datorită eforturilor Sfinţilor Chiril şi Metodie lumea slavă a dobândit un alfabet şi a putut să facă trecerea de la cuvântul vorbit la cel scris. Biserica Bulgară îi cinstește atât pe Metodie şi Kiril, cât și pe cei cinci ucenici ai lor, sub numele de „Cei şapte sfinţi”.
#citește mai departe în  revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. X, nr. 5-6, mai-iunie, 1933.
Foto: Vali Vădănoiu / Arhiepiscopia Tomisului
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.

Citește și:

 #DobrogeaDigitală „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)