#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian „Aram Agop reprezintă istoria vie, nescrisă, a unui secol zbuciumat”
Eminentul jurist Aram Agop s-a născut la 10 august 1913 în comuna Murfatlar, judeţul Constanţa. Tatăl, Daniel Pastrămagian - un bine-cunoscut comerciant de cereale angro, moare, din păcate, la vârsta de 45 de ani, lăsându-i pe cei patru copii - o soră, Magdalena, şi doi fraţi, Daniel şi Herman - pe seama tinerei sale soţii, Varteni.
După absolvirea Liceului „Mircea cel Bătrân”, Aram Agop urmează cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, pe care le absolvă în anul 1938, devenind stagiar şi lucrând cu valorosul avocat Gh. Popa, iar din anul 1940 fiind asociat cu acesta.
În primul volum „Armeni de seamă din România”, publicistul Simion Tavitian ne face „cunoştinţă” cu un Aram Agop mai puţin cunoscut.
„Mozaicul etnic dobrogean avea corespondent în avocatură şi magistratură. Nu existau prejudecăţi rasiale sau naţionale. Magistraţii, fie ei greci, evrei, turci, armeni, erau unanim apreciaţi şi respectaţi. Aram Agop mărturiseşte că decanul I.C. Teodorescu Valahu, contrar măsurilor de discriminare din timpul celui de al doilea război mondial, a menţinut în Baroul Constanţa avocaţii evrei Bercovici Plopu, Calmis Ginsberg, Jean Iancu şi Israelovici. (...)
De-a lungul anilor, avocatul Aram Agop a colaborat şi a întreţinut strânse legături cu mari personalităţi ale magistraturii: procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Constanţa, Nacian, armean căsătorit cu o evreică, Pascal Teodorescu Valahu, Radu Roşculeţ, fost primar al Constanţei, deputat şi ministru, Voicu Roşculeţ, fost deputat, Călin Dinescu, Dumitru Gheorghiu, Dumitru Olariu, Traian Şeitan, Hurmuz Aznavorian, Hrant Torosian, Menelaos Farmache, Dan Alecu, Done Pascu, Ion Boantă, Peride Dumitru Voicu, Nicolae Valdimir şi alţii. Mulţi dintre aceşti iluştri slujitori ai legii au fost condamnaţi în anii dictaturii comuniste la ani grei de temniţă. Puţini au reuşit să supravieţuiască «reeducării» din lagărele şi închisorile de la Piteşti, Gherla, Aiud, Caransebeş, Canal...
În cei peste 40 de ani dăruiţi Justiţiei, avocatul Aram Agop, cu aceeaşi pasiune şi dăruire, s-a consacrat şi activităţii pe tărâm politic şi social. Încă student, prin anii 1935, devine membru al Partidului Naţional Liberal, activând împreună cu Alexandru Silvian, prieten şi rudă. În 1943 a avut cinstea de a-1 cunoaşte, personal, pe ilustrul om politic Dinu Brătianu. Apreciindu-i contribuţia în cadrul partidului, ca unul dintre primii membrii fondatori, organizaţia PNL Constanta i-a acordat cinstea de a fi numit preşedinte de onoare al acestui partid pe plan local.
DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!
La sfârşitul anului 2002, într-o şedinţă solemnă a Consiliului Municipal Constanţa, i-a fost conferit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanta. Cu acest prilej, preşedintele Organizaţiei locale PNL, Puiu Haşoti, a elogiat personalitatea avocatului Aram Agop, contribuţia acestuia la propăşirea şi dezvoltarea urbei tomitane.
Este suficient să menţionăm demersurile întreprinse de către Aram Agop, pe lângă organele administrative, pentru ca strada Callatis (pe care se află Biserica armeană) să poarte numele lui Krikor Zambaccian, celebrul colecţionar, fiu al acestui oraş.
«Cel mai important lucru în viaţa unui om, după mine – spune Aram Agop - este să-l slujesc pe ... om. Dacă aportul tău, în orice împrejurare, poate să fie benefic în folosul semenului, te poţi considera satisfăcut». Devotat acestui crez, el a contribuit la ajutorarea multor armeni care au păşit pragul locuinţei şi al biroului de avocatură din strada Ilarie Voronca nr. 6. (...)
Întrebat odată dacă se socoteşte bătrân, distinsul avocat a răspuns: «Nicidecum. Bătrâneţea nu e apanajul anilor pe care i-ai adunat. Nu poţi fi «bătrân» pentru că ai 80 de ani, sau «tânăr» pentru că ai 20 de ani ... Cât timp eşti receptiv la frumos, îţi place o carte bună, te impresionează un tablou, te emoţionează o privelişte, un răsărit de soare la mare sau un apus pe lacul Siutghiol, înseamnă că eşti încă tânăr...».
Aram Agop - spune magistratul Titus Rusu într-un articol publicat în revista «Tomis»- se bucură de o tinereţe prelungită şi a participat la cursa dintre generaţii. Face parte dintre acei jurişti, oameni dedicaţi oamenilor. Informaţiile pe care le deţine îl înscriu în patrimoniul nostru juridic şi cultural. Profesia de avocat necesită măiestrie, răbdare de ceasornicar şi bijutier, calităţi cu care divinitatea l-a înzestrat din plin. Aram Agop reprezintă istorie vie, nescrisă, a unui secol zbuciumat»".
A încetat din viaţă pe 15 martie 2004.
#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Citeşte şi:
#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp