#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Cik Damadian, un artist plurivalent

Recunoscut ca un foarte bun portretist, Cik Damadian reușește să definească plastic fizionomii, construind portrete de fină observație, de intuire a psihicului, de sintetizare și stilizare (Ion Barbu, Eugen Jebeleanu, Ion Marin Sadoveanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Lucia Sturdza-Bulandra).
 

 
În primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”,  publicistul Simion Tavitian oferă cititorului șansa redescoperirii biografiei unui plurivalent artist constănțean - Cik Damadian.
 

„S-a născut la Constanța, la 6 august 1919, în casa lui Araxi și Aram Damadian. Urmează cursul primar în localitatea natală. Studiile liceale, începute la Liceul «Mircea cel Bătrân», sunt continuate, în 1931, la Veneția (Liceul Movrat-Raphail). Pregătirea sa artistică se datorează școlii libere de desen a anilor de studenție de la Academia de Belle Arte din Roma.
 
Între 1937-1941 urmează cursurile Facultății economice din capitala Italiei, întrerupte la izbucnirea celui de al doilea război mondial. La întoarcerea în țară, după anul 1941, lucrează în redacția revistei «Rampa» și, apoi, la «România liberă», ca desenator satiric. În anii 1950-1951 conduce, în calitate de șef de lucrări, catedra de desen la Institutul de cinematografie. Colaborează cu desene la principalele reviste.
 
În 1942 deschide prima expoziție personală, la Iași (portrete-șarjă); 1948 Constanța și București (caricaturi, desene, ilustrații); 1968 București (monotipuri și desene); 1975 București (peisaje bucureștene); iar în străinătate în 1957 la Erevan (caricaturi) și în 1967 la Osaka (desene având ca temă nudul). Participă la anuale de grafică, saloane ale umoriștilor, expoziții internationale: 1968 San-Remo; 1969, 1970 și 1971 Bardighera, Bruxelles, Ljubliana, Skopje, Helst, Buenos Aires. În 1968 figurează în cadrul unei expoziții de grup la Uppsala i Sollingen, cu lucrări de gravură, și Linz, cu grafică. Obține numeroase premii: 1952 și 1954 la București, în 1968 la San-Remo și 1970 la Skopje. (...)
 
Activitatea sa înregistrează și abordarea altor genuri de lucrări: creează filme de desen animat pentru Televiziunea din Berlin, realizează scenografia, măștile și costumele pentru spectacolele «Hercule în căutarea merelor de aur» de V. Silvestru (Teatrul pentru tineret din Iași), «Odiseea» (Teatrul din Botoșani), «Ionuț cutreieră lumea» (Teatrul din Pitești), «Renee cântă și dansează» (Teatrul de estradă din Deva), ilustrează cărți, mape de discuri și reclame.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 
 

Dincolo de interesul pentru artele plastice, găsim la Damadian serioase preocupări de studiu în domeniul fizicii, matematicii, biologiei, lingvisticii. Parte din ele s-au materializat în elaborarea unor studii și articole sau în realizarea unor compoziții care sondează lumea subconștientului («Dualitate», «Paranoia», «Personalitate»), ori aceea a abstractului («Raționament», «Infrastructura-infinit»).
 
Creația sa este răsplătită cu premii și distincții în țară și peste hotare: Laureat al Premiului de Stat (1950), Premiul San Remo (1966, Bratislava), Premiul presei (1961, Skopje).
În 1968 a prezidat primul Salon al umoriștilor, iar în 1971 a fost membru în juriul Salonului umoriștilor de la Skopje.
 
Preocupat în permanență de ridicarea calității artistice a creației sale, Cik Damadian întreprinde călătorii de studii în străinătate: Polonia, URSS, Franța, Grecia, Turcia, Cehoslovacia, Belgia, Olanda, Egipt, Italia.
În grafica românească, Damadian este o prezență remarcabilă. Exigent și prodigios, el se manifestă multiplu, de la caricatură și desen la ilustrație de carte și grafică aplicată, fiind în continuă investigație creatoare, preocupat de soluții noi. Presa de specialitate a subliniat impresionanta expresivitate a graficii sale înțeleasă în sensul și în tradițiile ei moderne, cu implicațiile largi, polivalente ale caricaturii sale acide.
A încetat din viață la 30 iulie 1985”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: http://www.araratonline.com/ 
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Varujan Cozîghian, personalitate de marcă a vieții muzicale românești