Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
10:56 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală De la Constanța spre Constantinopol, anul 1913 - „Țara mamă, aşa numesc aromânii România liberă“

ro

16 Jul, 2021 00:00 2463 Marime text

 
  • O comunitate mare de aromâni se afla în capitala turcească. 

„Icoane și note din călătoria București-Constanța-Constantinopol“ de Ioan V. Prenta, ne prezintă o retrospectivă asupra călătoriei  la Constantinopol.
 
Interesant este faptul că autorul se întâlnește cu o mulțime de aromâni, răspândiți în diferite colțuri ale Istanbulului. Răspândiți, dar totuși se întâlneau deseori în diferite locuri pentru adunări.
 


Cartea începe cu  câteva observații la aspectul Constanței. Ioan V. Prenta ne punctează ca silozurile Constanței pot concura cu cele din Odesa sau Genua.
 
Ajuns în capitala otomanilor, prima vizită se petrece la singurul  „consulat Român“, unde lucra un funcționar aromân. De aici pleacă prin cartierele Pera și Galata, unde nu mare i-a fost mirarea să se întălnească cu alți doi juni aromâni.
 

„Cum eu purtam pe piept tricolorul român împreună cu cocarda «Silistra Noastră, 1913» unul din tineri mă întrebă dacă sunt român. Am răspuns că da.
 - Şi noi suntem studenţi aromâni la facultatea otomană, zise unul din ei.
 - Ş' mine hiu aromân dit' Hitule, răspunsei eu.“

 
Cei trei pornesc la drum prin orașul turcesc. Urmează o serie de intervenții referitoare la impresionantele clădiri ce împodobesc străzile capitalei. Observațiile sunt detaliate, dar bine punctate. Portretulul unaia dintre companionii acestuia este prezentat:
 

„Tovarăşul meu, un tânăr de 22 ani, cu ochii negri visători, cu faţa albă, cu obrajii rumeni, bine legat, cu muşchii viguroşi, brun, înalt, bine făcut, tipul ciobanului din Pind (picurar), de o veselie melancolică şi modest, ruşinos, ca față mare, îmi dă mereu explicaţii şi-mi serveşte de cicerone cu o amabilitate de macedonean, ce nu se poate descrie.“

 
„Țara mamă, aşa numesc aromânii România liberă“
 
Cei trei se opresc la restaurantul Progres, unde evident că s-au întâlnit cu alți doi compatrioți. După masă se îndreaptă către cafeneaua Constitution (Mesruttiet), locul unde se adunau aromânii din toate zonele Istanbulului.
 
Toți așteptau cu nerăbdare vești din „țara mamă“. S-au strâns în jurul lui Ioan Prenta care a început un discurs neașteptat de emoționant.
 
„În vagoane şedeau alături de soldaţi şi ofiţeri tineri abia eşiţi de pe băncile şcoalei; cum în alte vagoane ascultau cum un Cobuz zicea voios din fluer, toţi împodobiţi cu flori şi panglice tricolore, unii având capela înconjurată de verdeaţă şi brad, alţii negăsind pânză, făcuseră drapele de hârtie tricoloră; alţii şedeau călare pe tun; iar într'un tren unul doinind duios din frunză, ca un adevărat artist, adunase împrejurul său pe gradaţi şi pe soldaţi, iar alţii avizi de a afla ştiri, adunau jurnale de la trenul nostru, rupeau foaia în patru şi o citeau mâncând-o cu ochii.“
 
Ochii li s-au umplut de lacrimi ascultătorilor. Patriotismul acestora fusese înca o dată dovedit. Au început să cânte Imnul Regal și Deșteaptă-te române.
 
Sursă foto și de documentare: „Icoane și note din călătoria București-Constanța-Constantinopol“ de Ioan V. Prenta

 
Citește și:


Povestea interbelică a macedoneanului Vangheli - „Jos cu portretul grecului!“

 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari