Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:21 20 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Dobrogea după Primul Război Mondial - Evacuarea trupelor şi administraţiei bulgare din Dobrogea (III)

ro

20 Jul, 2024 16:11 286 Marime text
  • În noiembrie 1918 ia sfârșit ocupația Puterilor Centrale în Dobrogea, regiune devastată, urmare a acţiunilor militare desfăşurate pe teritoriul ei în perioada august-decembrie 1916 şi secătuită de distrugerile şi jaful fostei administraţie militară a Puterilor Centrale în perioada decembrie 1916 - noiembrie 1918.


Un „împătimit al cercetării Primului Război Mondial şi a eroilor acestei conflagraţii“ - cum, în mod judicios, îl intitulează Lavinia Dumitrașcu - col. (r) Remus Macovei propune cititorilor o altă lucrare valoroasă intitulată „Ocupaţia militară a Dobrogei de către Puterile Aliate. Reinstalarea autorităţilor româneşti în Dobrogea. Noiembrie 1918 - decembrie 1919“, publicată în anul 2018, editura NeXT Book.

Volumul se deschide cu o prezentare cuprinzătoare scrisă de Lavinia Dumitrașcu, aceasta abordând toate capitolele cărții. Istoricul constănțean ne invită la o lecturare completă a lucrării.



Capitol I „Cronologia evenimentelor în perioada septembrie 1918 - ianuarie 1920“ îl introduce pe lector în contextul istoric al volumului. Capitolul II, „Ocuparea Dobrogei de către Puterile Aliate“ aduce în atenție evenimentele de sfârşit de război şi consecinţele acestora pentru Dobrogea; Capitularea Bulgariei şi consecinţele acesteia: Evacuarea trupelor şi administraţiei bulgare din Dobrogea; Instalarea trupelor Puterilor Aliate în Dobrogea - cu dificultăţile aşteptate de Ia foştii ocupanţi bulgari.

„Capitolul III se opreşte asupra Reinstaurării administraţiei civile româneşti în Dobrogea. În acest context, autorul prezintă, în Capitolul IV - Colaborarea autorităţilor româneşti cu militarii Puterilor Aliate - modul în care s-a realizat colaborarea cu trupele engleze, franceze şi italiene.

Odată reinstalate autorităţile româneşti în Dobrogea, acestea au fost nevoite să rezolve problemele vitale ale comunităţii: asigurarea alimentării populaţiei; asigurarea protecţiei sociale pentru copiii orfani; sprijinirea revenirii refugiaţior dobrogeni; Combaterea acţiunilor iredentiste bulgare; Asigurarea asistenţei sanitare, viaţa religioasă, revenirea la sistemul de învăţământ românesc și altele. Aceste realităţi sunt tratate în Capitolul V: Rezolvarea problemelor curente de către autorităţile româneşti imediat după reinstalare“, punctează Lavinia Dumitrașcu în prezentarea de la începului cărții.


Ultimul capitol abordează „Revenirea structurilor militare româneşti în Dobrogea“, referindu-se la: revenirea grănicerilor, revenirea Diviziei 10 Infanterie şi cooperarea acesteia cu forţele franceze din Cadrilater, la înlocuirea trupelor franceze din Cadrilater şi la revenirea Diviziei 9 Infanterie în Dobrogea.

Volumul se încheie cu Concluzii, Anexe, Bibliografie şi Foto documente.


În edițiile ce urmează vom prezenta fiecare capitol al lucrării. Înaintea aducerii în atenție a primul capitol considerăm necesar să expunem contextul general al evenimentelor prezentate în lucrare.


În noiembrie 1918 ia sfârșit ocupația Puterilor Centrale în Dobrogea, regiune devastată, urmare a acţiunilor militare desfăşurate pe teritoriul ei în perioada august-decembrie 1916 şi secătuită de distrugerile şi jaful fostei administraţie militară a Puterilor Centrale în perioada decembrie 1916 - noiembrie 1918.


Remarcăm că autorităţile centrale de la Bucureşti au depus eforturi considerabile pentru reinstalarea administrației în Dobrogea. Poate cel mai important rol le-a revinit tuturor dobrogenilor, care, în multitudinea etnică specific dobrogeană, au reuşit într-un timp scurt, să readucă Dobrogea la nivelul de dezvoltare economico - socială avut înaintea Marelui Război.


Cartea abordează în detaliu tocmai modul în care autorităţile româneşti, odată reîntoarse, au acţionat pentru a rezolva problemele deosebit de complexe cu care se confrunta populaţia: asigurarea necesarului de hrană, asigurarea minimului necesar pentru traiul refugiaţilor, orfanilor şi invalizilor de război, asigurarea unei minime asistenţe sanitare, etc. Concomitent s-a acţionat eficient pentru combaterea acţiunilor naţionalist - iredentiste bulgare şi anihilarea acţiunilor bolşevice.


Primul capitol este intitulat „Cronologia desfăşurării evenimentelor în perioada august 1916 - august 1920“. Autorul prezintă, într-o manieră clară și structurată, anii 1916, 1917, 1918, 1919, 1920, atât în plan local, național, cât și internațional.


Autorul începe cronologia anului 1916 cu decizia Consiliului de Coroană de a intra în război alături de Antanta. Aflăm, astfel, țările care au declarat război României, primele lupte, dar și primele învingeri. Continuă cu câteva evenimente din anul 1917.


Anul 1918 este detaliat de Remus Macovei. Deși cronologia începe din luna septembrie, evenimentele relatate sunt numeroase. Pe 11 noiembrie 1918 Germania capitulează, marcând astfel încheierea anilor de groază ai Marelui Război. Istoria a demonstrat că pacea nu a durat prea mult, în 1939 izbucnind al Doilea Război Mondial.


Remus Macovei continuă relatarea cronologiei anilor de după război, atât de importanți pentru destinul Dobrogei, insistând tocmai pe evenimentele referitoare la aceasta.


După introducerea generală a lucrării – cronologia structurată și sintetizată, prezentată în edițiile precedente – autorul deschide capitolul doi intitulat „Ocuparea Dobrogei de către Puterile Aliate“. Capitolul cuprinde mai multe subcapitole, după cum urmează: „Capitularea Bulgariei şi consecinţele acesteia“, „Evacuarea trupelor şi administraţiei bulgare din Dobrogea“, „Instalarea trupelor Puterilor Aliate în Dobrogea“.


Primul subcapitol „Capitularea Bulgariei şi consecinţele acesteia“ se întinde pe mai multe pagini. Aflăm, încă din primele rânduri, succesiunea de evenimente rezultate cu capitularea Bulgariei, prezentate în ediția trecută.


Subcapitolul „Evacuarea trupelor şi administraţiei bulgare din Dobrogea“ prezintă întregul proces, destul de complex și cu obstacole, al evacuarii ocupaținlor bulgari din Dobrogea după capitularea Germaniei și începerea tratativelor de după Primul Război Mondial.


După ce primele rânduri din cel de-al doilea subcapitol menționează marile unități bulgare staționate în Dobrogea, la începutul anului 1918., expunerea continuă cu metoda stabilită pentru evacuare. În ediția de astăzi aflăm primele informații referitoare la instalarea autorităților române:


„Generalul român a fost informat că după retragerea trupelor bulgare, autorităţile civile române puteau să se reinstaleze în Dobrogea. Cu această ocazie generalul H.M. Berthelot atrăgea atenţia ca guvernul roman să pregătească temeinic autorităţile române care vor fi trimise în Dobrogea


Pentru asigurarea ordinii în zonă, s-a stabilit dislocarea a două regimente aliate, care urmau să fie dispuse astfel:


- Regimentul francez în Dobrogea Veche, având batalioanele dislocate la Constanţa, Medgidia şi Cernavoda;


- Regimentul englez în Cadrilatei, având batalioanele dislocate la Bazargic, Silistra şi Turtucaia. Primul ministru bulgar trimite o telegramă generalului Paul Chretien în care intenţionează că directiva generalului Frachet d'Esperey din 11/24 noiembrie 1918 prevedea: «Ocuparea Dobrogei va fi făcută de trupele Antantei - fără trupe române. Aceasta nu trebuie să influenţeze viitoarele decizii ale conferinţei de pace.


Trupele bulgare urmau să se retragă doar urmare a unor consideraţii strategice dincolo de graniţele de la 1913, iar administraţiei să i se permită rămânerea temporară până la noi ordine. ”37 La 14 / 27 noiembrie 1918, exasperat de faptul că generalul Franchet d'Esperey a impus doar retragerea trupelor bulgare din Dobrogea, nu şi a autorităţilor civile.


Generalul Berthelor solicită lui Clemanceau, printr-o telegramă, anularea acestei măsuri. Urmare a acestui demers, se ordonă ca şi administraţia civilă să se retragă treptat din Dobrogea.


Planificarea stabilită de generalii H.M. Beithelot şi Franchet d'Esperey, prevedea ca această operaţiune să se desfăşoare astfel: din judeţul Tulcea pe 25 noiembrie / 8 decembrie 1918; din judeţul Constanţa pe 29 noiembrie / 12 decembrie 1918; din judeţul Durostor pe 5 / 18 decembrie 1918; din judeţul Caliacra pe 11 / 24 decembrie 1918.
Ghiorghi Markov în lucrarea sa prezintă următoarea periodizare: «până la 13 decembrie 1918 - Constanţa, până la 18 decembrie 1918 - Silistra, până la 23 decembrie 1918 - Dobrici»“.


Va urma.


Descarcă gratuit lucrarea „Ocupaţia militară a Dobrogei de către Puterile Aliate. Reinstalarea autorităţilor româneşti în Dobrogea. Noiembrie 1918 - decembrie 1919“, de col. (r) Remus Macovei



Citește și:

#DobrogeaDigitală: Dobrogea după Primul Război Mondial. Cronologia anilor 1919 și 1920

#DobrogeaDigitală: Dobrogea în Primul Război Mondial. Cronologia anului 1918

#DobrogeaDigitală: Dobrogea în Primul Război Mondial. Cronologia anilor 1916 și 1917
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari