#DobrogeaDigitală Eroul Traian Boncotă din Movila Verde, executat în Basarabia

 
Paginile revistei eparhiale „Tomis” sunt adevărate izvoare în ceea ce privește numele eroilor români dobrogeni care au participat în cele două războaie mondiale. Fie că este vorba de articole memoriale sau de corespondențe sau însemnări de pe front publicate în revistă, materialele ne înfățișează chipuri de eroi, prezentate uneori mai sumar, iar alte ori mai detaliat.

După cum am arătat în articolul precedent, spre sfârșitul anului 1941, preotul dobrogean Teodor Samoilă publica în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XVIII, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie, 1941, articolul „Considerațiuni duhovnicești din acest războiu”. Printre alte subiecte atinse de preotul militar, se numără și furia pe care soldații „bolșevici” o manifestau către preoții și locuitorii din Basarabia, dar și către soldații români în Al Doilea Război Mondial.



 „Acum, o diferență între profilul moral al ostașului român și al celui bo1șevic. În timp ce ostașul român pornea cu elan combativ în scopul de a fugări pe dușmanul pus în posibilitate de apărare, iar din momentul ce l-a făcut inofensiv prin stare de prizonierat nu se mai putea teme de el, se arată cu duioșie și chiar bunătate. Mi-a fost dat sa vad pe câmpul de lupta ostași cari se îngrijeau de bolșevicii răniți în timp ce alții le dădeau apă ori mâncare. Nu rare erau cazurile când tot fondul nostru de bunătate se trăda prin cuvântul: Săracul, i-o fi sete sau i-o fi foame, așa cum se exprimau față de mine țăranii ostași”.

„În loc să se arate cu îndurare, l-au executat prin împușcare pe acest ostaș“

Spre deosebire de soldații români care îi tratau pe prizonieri cu „duioșie și chiar bunătate”, potrivit preotului militar Samoilă, unii soldați din armata inamică, pur și simplu îi executau pe cei răniți căzuți prizonieri. „Avem de o parte mărinimia sufletească a ostașului român, format astfel prin o cultură creștinească, iar pe de alta parte bestialitatea celor fără corecțiune divină în viața lor”, concluziona preotul Samoilă, care dă și exemplul eroului Traian Boncotă din Movila Verde, județul Constanța, executat după ce luptele luaseră sfârșit, iar rușii ocupaseră poziția românilor:

„Nu tot așa era ținuta bolșevicului față de prizonierii români. Când am intrat în satul Troița, Jud. Cahul am fost mișcat de mărturia unui țăran care îmi spunea cum au fost tratați prizonierii noștri. Într-un contraatac în care rușii au reocupat acest sat, a rămas rănit grav într-o casă, soldatul Traian Boncotă, de fel din comuna Movila Verde, acest județ. Bolșevicii, în loc să se arate cu îndurare așa cum ar face omul pătruns de duhul umanitarist, ei, l-au executat prin împușcare pe acest ostaș silind pe civili să-l arunce într-un șanț. Acolo a trebuit să amenajez eu un mormânt și să-1 încredințez unui cetățean ca să poarte grija cu cele creștinești.
Războiul prin urmare va pune nouă la îndemână aspecte diferite ale sensibilității omenești. Pe unii îi ridică până la înălțimile frumoase ale unei desăvârșite spiritualități, iar pe alții îi pogoară pe treptele celei mai degradante animalități”.

Ce urât au impresionat pe cuminții Basarabeni scenele de promiscuitate

Și preoții și locuitorii din Basarabia au avut de suferit în timpul ocupației comuniste. Din însemnările preotului Samoilă aflăm că cei ce nu își îndeplineau planul agricol erau arestați, iar preoții, pentru simplul fapt că erau slujitori ai altarelor, erau chinuiți, deportați sau chiar omorâți:

„Preotul satului Doaga, îmi da multe referințe asupra suferințelor sale și a celor opt familii deportate din sat. Îmi spune cum adesea căutați si el și familia sunt siliți să se refugieze în noapte prin grădini, prin gropi, ca să se poată salva din mâinile celor care nu puteau sa vadă sutană neagră a preotului. Plătește numai într-un an 500.000 lei, ajungând astfel la sapă de lemn, deși avea când au sosit bolșevicii peste 50 hectare pământ. Săteanul Nicolae Păpușoi îmi spune că a dat cereale la Stat cam trei vagoane; iar nora sa, Vasilica Păpușoi, a fost condamnată la 5 ani închisoare pentru ca nu a completat la timp cantitatea de cereale pe care o revendica Statul. Asupra ororilor roșii mă informează tot preotul Doagă. Îmi spune cum preotul Mihail Mizunschi din Volintir este ucis de bolșevici. Preoții Teodor Dolisunschi din Făraoani și preotul Grosu Alexandru-Olănești și Petre Nemețeanu-Cazaci sunt deportați în disperarea familiei și a sătenilor care-i iubeau.
Cine putea să săvârșească mai mari orori decât acești oameni care în viața lor nu cunosc nici un corectiv moral, decât cuvântul dictatorului roșu. Adesea copiii la scoală erau îndemnați să pârască pe părinți dacă cumva îi îndemna să se închine. Ce urât au impresionat pe cuminții Basarabeni scenele de promiscuitate la cari erau îndemnați tinerii și tinerele când erau convocați în pretinse ședințe culturale din inițiativa prezidentului bolșevic”.

#citește mai departe în  revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XVIII, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie, 1941.

Sursă foto cu rol ilustrativ: http://presamil.ro/
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală Însemnări de pe front. Comandantul salvat de o șopârlă