#DobrogeaDigitală „Instalarea Curței de Apel din Constanța”

 
La 14 aprilie 1914, se înființa Curtea de Apel din Constanța, „zi de sărbătoare pentru justiţia ţărei, pentru magistratură şi baroul întregei Dobrogii”.

Evenimentul era marcat cu fast, însoțit de discursuri ale personalităților vremii, de telegrame expediate regelui Carol și prim-ministrului I.C. Brătianu, de un banchet cu meniu franțuzesc și toasturi celebrând „înfăptuirea acestei mari opere, care dovedeşte acelor ce încă n'au încredere că Dobrogea Nouă este şi va rămâne alipită patriei mume.”

Filmul întregii zile este redat într-un amplu articol din ziarul „Liberalul Constanţei” nr.26, din 20 aprilie, pe care l-am regăsit indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.

Redăm, în cele ce urmează, o parte din intervențiile prilejuite de eveniment - discursul președintelui Alex.Bârsescu și toastul deputatului I.N. Roman.
 

„Luni 14 Aprilie s'a făcut cu o deosebită solemnitate, instalarea Curţei de Apel din localitate în prezenţa d-lui ministru Victor Antonescu, Gr. Ştefănescu, inspectorul Curţilor de Apel, şi Panait Ionescu, membri ai consiliului superior al Magistraturei şi consilieri la Înalta Curte de Casaţie.
Curtea de Apel compusă din d-nii Alex. Bîrsescu, preşedinte, V. Popovici procuror general; Elian Bonea; inspector judecătoresc Ion Hagiescu-Mirişte; Alex. Anastasiu; N. Penciulescu; P. Patriciu; D. Moscu; G. N. Dumitriu şi Const. Climescu, membri.
Dintre magistraţi au mai luat parte, d. Rădulescu, preşedintele tribunalului Durostor şi d. Alecsandrescu, preşedintele tribunalului Kaliacra.
 
Solemnitatea s'a început la orele 12 când s'a făcut o slujbă religioasă de către S.S. Protoereul Protopopescu, preotul Itigan, Preotul G. Rădulescu şi Diaconul Popescu.
După terminarea slujbei d. preşedinte Alex. Bârsescu rosteşte următoarea cuvântare:
Domnule Ministru, Doamnelor şi Domnilor,
Datorită înţelepciunei şi neadormitei privegheri a Marelui nostru Rege şi Suveran, datorită tactului, prudenţei şi patriotismului oamenilor noştri de stat din toate partidele politice, datorită avântului neîntrecut a oraşului român, începând dela comandantul suprem şi până la ultimul soldat; datorită în fine dragostei de ţară şi de neam pe care tot Românul: bărbat, femeie şi copil din toate clasele societăţei a dat în ori ce ocaziune dovezi României din dreapta Dunărei, dobândită cu mari sacrificii în urma victoriosului război din 1877 i s'au mai adăogat încă două judeţe şi ca consecinţă a acestei măriri de teritoriu şi populaţiune, - sărbătorim azi înfiinţarea şi deschiderea primei Curţi de Apel din Constanţa şi a cincea dn ţară.
Zi de sărbătoare pentru justiţia ţărei, pentru magistratură şi baroul întregei Dobrogii şi în special pentru acei din Constanţa.
Se cuvine ca şi în această ocaziune să aducem omagiile noastre de devotament, de iubire şi recunoştinţă tuturor acelora cari au conlucrat la creiarea României din dreapta Dunărei şi la binefacerile aduse ei, printre cari trebue enumărată şi înfiinţarea acestei Curţi.
S'a întrebat, domnilor, dacă ea este sau nu necesară şi ca în toate afacerile mari şi importante, s'au emis păreri pro şi contra; am onoare de a face parte din numărul acelora cari în afară de consideraţiuni, de ordine pur locale, înfiinţarea acestei Curţi am găsit-o necesară pentru raţiunea de stat şi internaţională.
Prin înfiinţarea unei asemeni înalte instituţiuni am crezut noi că se spune acelor cari mai cred în stăpânirea noastră din dreapta Dunărei este provizorie, că se înşală şi că atunci când am pus piciorul pe acest pământ l'am pus cu intenţia de a rămânea pentru totdeauna aci.
Şi acum să viu la rolul ce-l avem de îndeplinit noi magistraţii din această parte a României. E cunoscut domnilor de toţi cât de frumoasă şi cât de grea este misiunea magistratului; misiunea noastră a magistraţilor din Dobrogea nouă este şi mai frumoasă, dar şi mai grea, căci populaţiunea ei fiind atât de variată, compusă în afară de Români, din turci, tătari, bulgari, greci etc.
Străini deci nouă de religiune, de obiceiuri şi de neam, unii din cei ce privesc cu oare care lipsă de încredere şi de simpatie, iar alţii chiar cu ură.
În interesul menţinerei prestigiului de care s'a bucurat totdeauna magistratura română şi a unei consolidări mai serioase a Dobrogei, se impune ca prin o purtare blândă, dreaptă şi demnă să schimbăm aceste resentimente în care sâmânţa de iubire, respect şi încredere să crească.
Să-i facem să vadă că înaintea legei, cel mare ca şi cel mic, cel bogat ca şi cel sărac, românul ca şi bulgarul, turcul ca şi tătarul sunt egali; că dreptatea este una şi aceiaşi pentru toţi.
Guvernele trecute, prin mai multe legi şi mai ales prin legea d-lui Toma Stelian, care a întins inamovibilitatea aproape asupra întregei magistraturi, ne-a pus la adăpostul oricărei influenţi politice.
Cu ocazia modificărei Constituţiei, principiul inamovibilităţei magistraturei se va înscrie în mod formal în aşa fel că magistratul odată aşezat pe scaunul său, va fi sigur că va muri pe el, dacă purtarea sa va fi corectă şi nu va atinge demnitatea funcţiunei ce ocupă.
Iar faţă cu exagerata scumpire a condiţiunilor de trai ni s'a promis de guvernul actual, tot în scop de a garanta: şi mai mult independenţa noastră, oarecari ameliorări.
Statul şi-a făcut dar datoria faţă de noi rămâne să ne-o facem şi noi pe a noastră şi am convingerea că având şi concursul baroului cult şi inteligent din localitate ne-o vom face pe deplin. Spre mulţumirea tuturor şi mai ales aceluia care ne-a onorat cu încrederea sa, a d-lui ministru Victor Antonescu.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Domnule Ministru,
Mă simt dator ca în numele meu şi al tuturor magistraţilor din Dobrogea să Vă mulţumesc pentru distinsa onoare ce ne-aţi făcut venind să prezidaţi în persoană această solemnitate.
Să mulţumesc d-lui inspector judecătoresc Gr. Ştefănescu şi d-lui consilier Panait Ionescu, cari iau parte la solemnitatea înfiinţărei acestei Curţi, pentru care şi d-lor au lucrat şi contribuit mult.
Mulţumesc de asemenea tuturor doamnelor şi domnilor prezenţi, iar domnului prefect, d-lui primar şi întregei administraţiuni comunale le mai mulţumesc şi pentru sacrificiile şi bunăvoinţa ce au avut de a ne pune la dispoziţie acest local, pentru a începe, în el şedinţele Curţei de Apel, şi cred că şi d-lor găsesc ca şi noi, că el nu corespunde în totul menirei acestei înalte instituţiuni, aşa că va da tot concursul ministrului de justiţie spre a putea să pună la dispoziţie un alt local, mai demn de ea.
Să nu se uite d-lor că precum templele religioase prin măreţia lor, prin frumuseţea lor fac ca pioşii să păşea că într'însele cu smerenie şi credinţă în Dumnezeu, tot asemenea şi palatele de justiţie prin frumuseţea lor, fac ca justiţiabiIii când trec pragul lor, să păşească cu mai multă încredere, cu mai mult respect deci şi cu mai multă dragoste spre judecătorii lor.
Terminând, rog pe a tot Puternicul Dumnezeu să dea încă mulţi ani fericiţi bunilor noştri Suverani, Prinţilor moştenitori şi întregei familii regale.
Iar pe d-voastră d-le ministru vă rog să binevoiţi a declara deschisă Curtea de Apel din Constanţa, pentru a începe chiar de astăzi şedinţele sale.
 
Toastul d-lui deputat I.N. Roman
După d-sa ia cuvântul d. deputat Ion N. Roman spunând:
O bună organizare a justiţiei şi o bună distribuire a dreptăţei e un semn de progres într'o ţară şi o dovadă de civilizație.
Avut-am în Dobrogea veche, în judeţul Constanţa şi Tulcea o organizaţie judecătorească în măsură de a putea distribui dreptatea ?
În parte da. Am avut însă şi lipsuri, semnalez una: Lipsa unei a II-a secţii Ia tribunalul Constanţa. (Apl. furtunoase cari durează câteva minute).
Acum când hotarele Dobrogei s'au lărgit, s'a găsit indispensabil înfiinţarea Curţei de apel din Constanţa. Cu aceasta se dă satisfacţia unei necesităţi mai general re.simţite, dar trebue să recunoaştem că se avantajează în chip special şi oraşul Constanţa, destinat să fie şi mai mult un centru de cultură şi de afirmare a vieţii româneşti în persoana României de-a dreapta Dunărei.
Curtea de apel din Constanţa are raţiunea de a fi, mai ales în chestiunile cu totul speciale ce va trebui să judece şi anume apelurile dela cele 6 tribunale mahomedane din Dobrogea şi chestiuni de proprietate, cari urmează să fie judecate şi hotărâte în lumina legislaţiilor musulmană şi bulgară, ori de câte ori tranzacţiuni mai vechi au luat naştere sub imperiul acelor legislaţii.
Vă mulţumesc, d-le ministru pentru ceeace aţi făcut pentru ca dreptatea să se distribue, şi vă rugăm să faceţi ce mai e de făcut în acest scop.”

 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima .
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: delcampe.net
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”
 
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”