#DobrogeaDigitală Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

 
Poet patriot și talentat politician, Ioan Nenițescu (pe numele său real Ioan S. Vasiliu), s-a născut la Galați, pe 11 aprilie 1854. Este autorul celebrelor poezii „Pui de lei” și „Țara mea”, intrate în conștiința românilor prin cântecele inspirate de ele și de patosul sincer al românismului care răzbate din versurile poetului. https://www.youtube.com/watch?v=yUgIyYlMqII&ab_channel=tzuky99
Ioan Nenițescu a fost prefect al județului Tulcea și s-a stins pe 16 februarie 1901, chiar în ziua în care i se încredințase un al doilea mandat.

Marcați de această pierdere, locuitorii Tulcei, împreună cu academicianul V.A.Urechea, au luat inițiativa ridicării unui bust, care avea să fie turnat în bronz și amplasat în grădina Carmen-Sylva din fața Prefecturii.

În ziarul „Conservatorul Tulcei”, II, nr. 23, din 30 octombrie 1901 (indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“), regăsim un articol despre evenimentele care au precedat ridicarea bustului și etapele desăvârşirii „acestei frumoase lucrări”.
 

„După tristul eveniment al morţei fulgerătoare care a secerat viaţa lui Ion Neniţescu, pe drum, în noaptea de 16 Februarie 1901, tocmai cînd trebuia să vină pentru a două oară prefect Ia Tulcea, amicii şi admiratorii săi, adînc pătrunşi de acea pierdere ireparabilă, au hotărît să i se ridice o statuă. Printre principalii iniţiatori, figura şi regretatul mare român, academicianul V.A. Urechiă, pe atunci director al ziarului naţionalist Apărarea Naţională.
Imediat apelul marelui naţionalist găsi ecou, şi la Tulcea luă fiinţă un comitet compus din d-nii colonel I. Petrovici, comandantul reg. 33, G. Cernescu, M. Vîrgolici, Ion Răzvani, căpitan I. Grigorescu, căpitan I. Racoviţă, D. Mateescu-Buzău, dr., N. Popescu, Ion Onu, Ştefan Borş, Ion Nicolau, G. Iuga, preot Ştefan Ionescu, Ilie Petrescu, şi Şt. Ionescu, avînd ca preşedinte pe d. colonel I. Petrovici, şi ca membri corespondenţi pe d. Ion Dinescu şi Al. Alecu, la Babadag; pe d-nii D. Hagi Anton şi A. Betuni, la Sulina; pe d. St. Cardaş, la Isaccea; pe d. V. Constantinescu, la Măcin; pe d. Radu Topor, la Mahmudia; şi pe d. T. Voicu, la Kilia-Veche.
Pentru județul Constanţa, comitetul era reprezentat prin d. Lt. Col. G. Lambru şi regretatul Ion Bănescu.
Comitetul acesta, a depus foarte multă stăruinţă pentru traducerea în fapt a dorinţei exprimate de marele V. A. Urechilă.
La 1905, vine în capul judetului Tulcea, ca prefect, d. D. Hagi-Anton. D-sa strînge din nou rîndurile, alcătueşte un nou comitet, de oare-ce mulţi din membrii primului comitet nu mai erau în Tulcea, şi întreprinde o nouă acţiune în acest enz, pînă în primăvara anului 1907, cînd liberalii, după ce se dedau la acea tristă bătae de sînge, venind şi în capul prefecturei de Tulcea. încetează ori-ce acţiune a amicilor şi admiratorilor bunului român.
În 1911, venind la prefectură de Tulcea d. Petru Th. Sfetescu, d-sa reia iniţiativa, şi în mai puţin de un an de zile, opera sculptorului Spăthe, se înalţă măreţ în parcul din faţa prefecturei. Nu spunem cine a lucrat mai mult pentru desăvîrşirea acestei frumoase lucrări. Tot ce a fost român şi patriot n'a lipsit de a-şi da obolul pentru înălţarea lui; dar nu ne putem opri de a spune că în anumite tabere adversare s'au găsit şi duşmani cari şi clupă moarte au înjurat pe Ion Neniţescu şi chiar zilele acestea, un fost prefect, a avut cun1„u1 să arunce insulte asupra bucăţei de bronz care imortalizează figura aceluia care a ştiut, în marginele stricte ale legilor, să pună la locul lor pe toţi cei ce practicau şi preconizau dezordinea şi anarhia.
Neniţescu, a fost, mai înainte ele toate, un om de ordine, un administrator demn şi cinstit, un mare şi bun român, un militar şi un cîntăreţ desăvîrşit, şi ori cît noroi s'ar arunca asupra memoriei lui de către unii neputincioşi, privirea lui va pluti totdeauna spre culmile unde sboară vulturii, şi nu în noroiul în care se tîrăsc viermii ! Populaţia oraşului şi judeţului Tulcea, l'a înţeles pe deplin, şi prinosul de admiraţiune ce i se aduce azi e destul de meritat.”

 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro

Citește și:

#citeșteDobrogea In Memoriam Ioan Nenițescu. „În moarte nu toţi murim / Cum în trai nu toţi trăim; / De vreţi morţi să nu muriţi / Cătaţi vii ca să trăiţi!“

#DobrogeaDigitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

#DobrogeaDigitala: „Cu ce s'au ales Dobrogenii?”