#DobrogeaDigitală „Metoda pedagogiei științifice aplicată la educația copiilor mici“ - Ce este într’adevăr un savant?

 

•  Constantin V. Buțureanu, cel care a tradus cartea, a structurat cartea în 20 de capitole, dacă nu luăm în calcul dedicația și prefața.
• Din primul capitol intitulat Consideratiuni critice am extras un fragment în care ni se explică „Ce este într’adevăr un savant?“ 

„Metoda pedagogiei științifice aplicată la educația copiilor mici“ ilustrează o traducere a cărții semnată de dr. Maria Montessori (n.1870 d.1952), profesor universitar la Universitatea din Roma. A fost tradusă din italiană în română de Constantin V. Buțureanu care a reușit să o publice în 1922 la editura „Cartea Românească“.
 
Lucrarea prezintă diferite tehnici pedagogice inovatoare pentru acele vremuri, elaborate de profesorul italian Maria Montessori. Interesant este că la traducerea cărții au fost adăugate și alte capitole care nu se regăseau în original. Noile capitole au fost trimise special de însăși Montessori pentru a le publica în ediția românească. Redăm mai jos și scrisoarea pe care aceasta a atașat-o la momentul  transmiterii noilor capitole:
 
„Non vorrei alcun vantaggio materiale; il mio massimo interesse sarehbe che le mie esperienze patessero esser conosciiite.dagli educatori di Rdmenia. La Rumenia e un paese qui, in Italia, molto famigliare, molto fraternamente simpatica. La vostra Regina Elisabetta e a tutti noi vicimi al cuore per la sua anima, pei siioi serifi e per le siie opere pubbliche a vantaggio dei cieclii.“
 


 „Ce este într’adevăr un savant?“
 
„Nu este omul care ştie să mânuiască toate instrumentele de fizică, care, într’un laborator de chimie poate să umble cu reactivii, sau care, în biologie, este îndemânatic a face preparatele microscopice. Simplii preparatori au, câte odată, în acest domeniu, mai multă siguranţă decât savanţii, căci, mai bine decât ei, posedă technica experimentală.

Noi numim savant pe acela care, în experienţă, a presimţit un mijloc de a ajunge la înţelegerea adevărurilor profunde ale vieţei, şi care, în acest studiu, a văzut trezindu-se în el un amor atât de pasionat pentru misterele naturei, încât s’a uitat pe sine. Savantul nu este un manipulator de instrumente; este un preot îndeplinind un sacerdoţiu către natură..

Ca odinioară trapiştii, el trăeşte în cabinetul său, fără a se sinchisi de lumea exterioară. Nepăsător de persoana sa, pentru că n’are timp să se îmbrace, el uzează de microscop până să devie orb: pentru a descoperi mersul unei boale, el îşi inoculează germenele; el ştie cumi poate face explozie o preparaţie chimică şi cu toate acestea încearcă noui experienţe şi face să fie trăsnit.

Astfel este spiritul acelui căruia natura îi descoperă secretele, dându-i onorurile descoperirei. Afară de „technica“ omului de ştiinţă, este prin urmare şi un „Sipirit“ al savantului. Savantul ajunge la culmea ştiinţei sale, când spiritul a întrecut technica; atunci-ştiinţa va avea dela dânsul nu numai noui revelaţiuni asupra naturei, dar şi o sinteză a gândirei, o filozofie.

Cred, prin urmare, că ne trebue să pregătim pe învăţători prin spiritul mai mult decât prin technica ştiinţei, şi să-i îndreptăm mai mult spre spirit decât spre technica.

N’am voit niciodată să facem din învăţătorul primar un desăvârşit asistent de laborator, voiam numai să-l îndrumăm pe calea ştiinţei experimentale, deprinzându-l a se servi puţin de diversele instrumente de care ar avea trebuinţă pentru a-şi îndeplini sarcina. Deasemenea vrem astăzi, în limitele functiunei sale, arl pune pe calea spiritului ştiinţific.

Trebue deci să trezim în conştiinţa învăţătorului interesul pentru manifestările fenomenelor naturale, pentru ca să cunoască ce vrea să zică aşteptarea îngrijorată a aceluia care a preparat o experienţă dela care aşteaptă o revelaţiea).

Instrumentele sunt ca şi alfabetul; trebue să ştii a le mânui, pentru a'putea ceti în natură. După cum cartea găseşte în alfabet mijlocul de a traduce cele mai multe gândiri ale autorului, tot aşa, prin mecanismul experienţei, natura dă la iveală lista nesfârşită a secretelor sale.

Din moment ce cineva ştie să silabisească în abecedar, poate, la rigoare, să citească o dramă de Shakespeare.

Învăţătorii initiați în experienţele brute, seamănă cu individul care pricepe interesul literar al cuvintelor abecedarului. Trebue să-i ajutăm a interpreta spiritul naturei.

Cu toate acestea, greşala noastră primitivă era naturală; copilul care sfârşeşte de învăţat abecedarul, are iluzia de a şti să citească şi, într’adevăr, el citeşte firmele magazinelor, titlurile gazetelor. Dacă, intrând într’o bibliotebă, el ar crede că poate să înţeleagă cărţile, greşala sa ar fi foarte naturală. Dar, dacă ar încerca, el ar vedea că a şti să citeşti mecanic, nu înseamnă nimic şi ar ieşi din bibliotecă, pentru a se întoarce la şcoală.

Aşa este şi cu învăţătorii pe care am crezut că-i pregătim pentru „pedagogia ştiinţifică“, învătându-i antropometria şi psicometria.“
 
 
Sursa foto: „Metoda pedagogiei științifice aplicată la educația copiilor mici“
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Scopul pe care-l urmărim, prin bucăţile de lectură, este de a ne cunoaşte cât mai bine limba“

#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Gherghel, avocatul poet care a scos la iveală frumusețea Dobrogei prin scrierile sale