#DobrogeaDigitală Nicolae Sever Cărpinişan, sensibil şi erudit jurnalist cultural al ziarului „Dobrogea Jună”

Astăzi se împlinesc 120 de la naşterea ziaristului Nicolae Sever Cărpinişan, primul român licenţiat în jurnalism al prestigioasei universităţi franceze Sorbona, unde studiază cu o bursă oferită de Camera de Comerţ din Constanţa.
 

 
Născut la 6 ianuarie 1900, în Anadalchioi, dintr-o familie de colonişti ardeleni sosiţi în Dobrogea după revenirea teritoriului sub administraţie românească, Cărpinişan a fost publicist, tipograf, regizor, dramaturg şi bibliotecar, colaborând cu ziarele „Farul”, „Dacia”, „Dobrogea Jună”, „Foaia plugarului”, „Limanul”, „Marea Neagră”, „Nădejdea”, „Pontice”. A fost un mare iubitor al artei dramatice, fiind, printre altele, autor de piese de teatru şi regizor.

Ziarul „Dobrogea Jună”, cea mai longevivă publicaţie constănţeană, apărută de-a lungul a primelor patru decenii ale secolului trecut, i-a găzduit în paginile sale intervenţiile de jurnalist cultural sensibil şi erudit, N. Sever Cărpinişan fiind secretar de redacţie şi dintre aceia, foarte puţini, care îşi semnau articolele cu numele său real.
 
De altfel, Constantin N. Sarry, directorul ziarului „Dobrogea Jună“ care era şi preşedintele Camerei de Comerţ Dobrogea, este cel care i-a aprobat „petiţiunea“ pentru finanţarea studiilor la Sorbona, oferind jurnalistului o recomandare entuziastă: „Organizaţiunea noastră recomandă pe dl. N. Sever Cărpinişeanu ca pe un tânăr sârguincios, capabil, cinstit, care merită în totul încurajarea şi susţinerea negustorimii constănţene”.

Epurarea din presă din anii ’50 a avut drept consecinţă mutarea cu domiciliu forţat a familiei Cărpinişan la Bicaz, unde a fost obligată să muncească la cariera de piatră.
La întoarcerea în Constanţa, jurnalistul se angajează ca bibliotecar la Colegiul „Mircea cel Bătrân“.
 
Dintre cronicile culturale din „Dobrogea Jună”, publicaţie ce poate fi descoperită în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa, redăm mai jos un fragment din comentariile pe marginea spectacolului ce deschidea stagiunea de teatru din octombrie 1924, „Shylock“ - „comedie în 5 acte de Shakespeare”: 
 
„O veche tradiţie în teatru a păstrat obiceiul ca începutul tuturor stagiunilor dramatice să se inaugureze cu autorii clasici. Amatorii urbei noastre cari niciodată în această privinţă n’au preţuit norocul, datorită lui, au păstrat tradiţia, în anul acesta: stagiunea turneelor, dacă aceste cuvinte se pot armoniza astfel, - a început cu „Shylock” de Shakespeare.
 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!

 
„Shylock” sau „Neguţătorul din Veneţia”, după titlul cu care a fost jucată şi publicată această piesă pentru prima oară în secolul al XVI-lea este în adevăr o operă clasică, nu pentru factura sa, ci pentru stilul său – atât! Căci e o bună distanţă de la Sofocle şi Racine şi de latoţi la Shakespeare!
 
Autorul lui „Hamlet”, prin opera sa ca şi prin evoluţia adusă de aceasta în teatru, a fost de fapt un precursor al romantismului, a fost puntea de trecere de la Corneille şi Racine la Dumas-tatăl, Vigny şi Hugo.
 
„Shylock” deci, cu tot clasicismul stilului său, ochiului discret, îşi desvălue gravura sa romantică – savoarea pasiunei deslănţuite. Personagiile sale, începând cu eroul comediei, puţin deosebit de rest – un fel de mic instrument de tortură antisemită înfipt în mijlocul acţiunei – trăeşte şi se hrăneşte din pasiune, candoare, abnegaţie, iubire, sacrificii şi îşi consumă viaţa, delirând după aceste dulci idealuri ale tinereţii.
 
În 1827, „Shylock” ca şi „Romeo şi Julietta” la Paris a avut interpreţi desăvârşiţi cari cu jocul lor au determinat pe Berlioz, un alt romantic, să facă una şi mai lată: să se însoare cu Porzia – adică cu interpreta rolului, miss Smithson.
Cu toate tăeturile din piesă prea numeroase, în interpretarea de Sâmbătă seara, artista noastră n’a exercitat o fascinaţie aşa de fericită…
Fascinator a fost desigur Brezeanu – creatorul de scene şi tipuri verosimile reale – numai gestul istoric de la Paris cu dânsul, nu se putea repeta”. 
 
Nicolae Sever Cărpinişan s-a stins din viaţă la 28 iulie 1975, în Constanţa, lăsând în urmă o impresionantă operă jurnalistică. În anul 2011, la 111 ani de la naşterea lui Cărpinişan, Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP) a instituit Premiul naţional pentru jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan".
 
Sursa foto: Arhivă ZIUA de Constanţa
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea 118 ani de la naşterea constănţeanului Nicolae Sever Cărpinişan, primul român licenţiat în jurnalism