Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
13:19 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Nu e oraş dobrogean care să nu-şi aibă istoria lui osebită”

ro

04 Nov, 2020 00:00 2868 Marime text

În volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, autorii au recuperat cele mai interesante texte apărute în publicația care a oglindit, în primele patru decenii ale secolului trecut, viaţa culturală, economică şi politică de la Pontul Euxin.



Printre articolele antologate, am regăsit un text apărut în  numărul 6-7 al revistei, din ianuarie 1915, care vorbește despre transformarea „sufletească a acestui colţ de pământ scump”, Dobrogea aflându-se, la începutul veacului trecut, în pline prefaceri și fiind necesară mobilizarea tuturor forțelor capabile să însuflețească viața culturală a provinciei și să încerce recuperarea trecutului său zbuciumat, în monografii ale satelor și orașelor dobrogene, pentru ca istoria lor să fie „ferită de rătăciri şi dibuiri”.
 
„Viaţa culturală a Dobrogei e abia către începutul ei. Abia acum se stabilesc condiţii priincioase unei dezvoltări culturale locale normale. Noi cei de azi suntem adesea fără s-o ştim, martorii mişcării de regenerare şi de prefacere sufletească a acestui colţ de pământ scump. Acest fapt ne impune şi-o altă obligaţiune morală: aceea de a veghia ca această viaţă culturală, ce se marchează din ce în ce mai distinct, să nu apuce un drum primejdios, neprielnic nevoilor ţinutului şi fără nici un raport cu sufletul şi cu necesităţile practice materiale ale poporaţiei dobrogene. Prin toate mijloacele şi pe toate căile, noi trebuie să facem ca viaţa aceasta culturală să apuce o astfel de direcţiune, în cât multiplele interese ale ţinutului să se beneficieze cât mai mult posibil. Aceasta însă nu se va putea realiza de cât punând în concordanţă sufletul poporaţiilor locale cu noua mişcare de cultură ce se evidenţiază tot mai mult. Pentru aceasta însă, noi trebuie să servim acelora ce întreţin şi hrănesc mişcarea culturală dobrogeană cât mai mult, isvoare de informaţie asupra trecutului, evoluţiei, civilizaţiilor succedate, a declinurilor sau progreselor culturale ale întregei Dobroge. Ce cunoştinţe avem astăzi despre viaţa trecută a Dobrogei? Câţi sunt cei ce-şi pot da seama despre începuturile de viaţă istorică ale ei, despre originea numelui ei, despre relaţiunile ei cu ţările înconjurătoare - Bizanţul, Muntenia, Turcia, etc., - despre sângerosul trecut ce a trebuit să sufere? Câţi cei ce-şi pot reconstitui câr de cât viaţa scumpă, de o glorie bine meritată, de puternice eforturi culturale?

Şi totuşi Dobrogea îşi are farmecul ei, nu numai prezent, ci şi în trecut. Fiecare aşezare omenească, fiecare întocmire socială, fiecare sat, cătun, târg sau oraş, îşi au o viaţă a lor particulară, de începuturi nesigure, de avânturi şi temeiuri, de zbuciumări şi biruinţe, de paşnice timpuri active şi de obştească înfrigurare, de contemplări senine şi spăimântătoare chinuri sufleteşti, de apropieri sociale şi de puternice drame între neamuri, de glorii războinice şi sumbre timpuri de decadenţă!
Cutare oraş dunărean a încercat pe rând, de la întemeierea lui de către curagioşii exploratori de ţinuturi îndepărtate cari au fost Genovezii, emoţiile unei vremi de avânt şi progres comercial vertiginos ca şi fiorii nimicitori ai distrugerii sălbatice; cutare, altul, legănat de valurile negrei mări vecine, păstrează încă ceva din gloria apusă a vremurilor de odinioară, când concentra într-însul viaţa unui ţinut întreg.
 
 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF 

 
Nu e oraş dobrogean care să nu-şi aibă istoria lui osebită, trecutul său de viaţă culturală, economică sau militară, evidenţiată în rămăşiţele evocatoare pe care le întâlnim şi-n aceste zile de totală neînţelegere şi de ignoranţă crasă cu privire la lucrurile de interes istoric. Şi dacă nu toate au o egală importanţă multilaterală, apoi fiecare îşi are o caracteristică a lui, caracteristică împrumutată de nişte condiţii de viaţă particulară sau de dispoziţii de suflet osebite, şi traduse în numiri, legende, amintiri mai mult sau mai puţin credincioase, sau în mărturiile istorice locale.

Dar nu numai oraşele îşi au importanţa lor istorică sau economică, satele dobrogene înse-şi îşi au, multe o veche existenţă, iar unele dintr-însele moştenesc dacă nu numele sau strălucirea vieţii de odinioară ale unui centru militar au comercial elin sau roman, cel puţin vatra lui...

Satele şi oraşele dobrogene însă nu au numai o însemnătate istorică. Astăzi, ele închid între zidurile lor o viaţă intensă, cu zbucniri sufleteşti neaşteptate şi cu nebănuite avânturi economice. Neamuri nenumărate, ale căror suflete tremură întratâtea şi-atâtea chipuri, îşi încrucişează paşii ce apucă, adesea, direcţiuni absolut apuse. Clase sociale îţi încordează puternic braţele şi ici întâlneşti simpatice încercări de armonizare a unor interese contrarii, colo, glasul tumultos al revendicărilor intransigente. O cultură nouă se altoeşte pe sufletele neamurilor locale: care sunt rezultatele încercărilor făcute în acest sens? S-au făcut aceste suflete mai bune din punct de vedere omenesc şi mai prielnice noăi culturi şi nouilor idealuri, în numele cărora ea vine? Au mai lăsat ceva din intransigenţa lor încăpăţânată sau contrastul e şi mai mare? Apoi, care e raportul dintre naţiile dobrogene şi solul dobrogean? Care sunt aptitudinile lor de adaptare şi însuşirile lor de conservaţie individuală sau de rasă?

În atâtea chestiuni şi atâtea probleme de un interes vital pentru cultura şi civilizaţia Dobrogei, chestiuni şi probleme a căror deslegare rămâne să se dea prin monografii, alcătuite cu multă răbdare, cuprinzând întreaga viaţă, prezentă şi trecută, economică, naţională şi istorică, a satelor şi oraşelor dobrogene. Mâini îndemânatice, spirite iscoditoare, suflete ce se pot încălzi să încerce a reconstitui, cât mai bogat şi mai apropiat de adevăr, viaţa satului sau oraşului în care îşi poartă efemera-le existenţă, cu toată căldura şi cu toată însufleţirea de care sunt capabile. Ca mâini, cărturarii Dobrogei vor fi în stăpânirea unor singure izvoare de informaţie, iar cultura ei va fi ferită de rătăciri şi dibuiri.

Preoţi, învăţători, avocaţi şi profesori dobrogeni, încercaţi să daţi culturii naţionale româneşti a pământului care vă adăposteşte, cel mai preţios concurs de care sunteţi în stare!”
 
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David  
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.   
 
DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   
 
Sursa foto: (cu rol ilustrativ) Arhiva ZIUA de Constanța     


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”  

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”  

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari