#DobrogeaDigitală „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

România începutului de secol XX era în plin progres și dezvoltare, deși ritmul era inegal și neuniform.
Prin instituționalizarea organismelor economiei naționale au fost realizate importante obiective economice, sociale și politice de interes general, România căpătând tot mai vizibil un aspect european modern.

Însă luptele interne din interiorul partidelor politice au existat dintotdeauna, legate sau nu de obiective economice sau de infrastructură. De pildă, stabilirea traseului liniei ferate Tulcea-Medgidia a fost obiectul unor ample dezbateri, care s-au lăsat cu supărări din partea celor dezavantajați de ocolul „drumului de fier”, prea departe de propriile lor moșii.

Sub titlul „Situația politică locală”, în ziarul Dobrogea Jună nr. 8, din 28 aprilie 1910 apare un articol referitor la „microbul disoluțiunei” care apăruse în rândul liberalilor constănțeni, una din cauze fiind tocmai chestiunea liniei ferate amintite.

Articolul este indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ .
 
 

„Din lagărul liberal
O desorientare complectă continuă să stăpânească spiritele din tabăra liberală din localitate.
Microbul disoluțiunei face, pe zi ce merge, progrese. Din ziua de 24 Ianuarie - zi mare în istoria neamului românesc şi aleasă într'adins de naţional-liberalii din Constanţa - când s'a încheiat pactul fuziunei între cele două grupări de aceiaşi credinţă politică şi învrăjbite între ele, din cauza ... prefectoriatului d-lui Sc. Vârnav, - din ziua aceea nu s'au mai putut strânge nici doi inşi la un loc.
Comitetul, chipurile, ales, nu s'a întrunit niciodată; preşedintele, d. Luca Oancea, dacă mai vine pe la Constanţa, dă bir cu fugiţii; clubul a fost desființat. Pe şoptite se întreţin numai intrigi prin cafenele şi se aruncă incriminaţiuni reciproce.
S'au schimbat câteva scrisori între preşedinte şi unii membri din comitet. în care fiecare caută să decline orice răspundere a acestei situaţiuni intolerabile, - scrisori al căror conţinut nu avem încă autorizaţiunea de a-l da publicităţii.
D-l Luca Ionescu, care are pretenţiunea de a inspira politica liberală locală e furios şi pe conducătorii de astăzi. O persoană bine cunoscută ne-a confiat o convorbire a d-sale cu preşedintele Comitetului ad-tiv superior, în care acesta trata în termeni, pe cari condeiul nostru refuză să'i reproducă, pe toţi fruntaşii liberali din localitate, cari - spunea d-l Ionescu - îi datoresc d-sale situaţiunea lor de astăzi.
Nu vom cerceta motivele supărării d-lui Luca Ionescu, ce rezidă - o ştie toată lumea - în schimbarea traseului liniei ferate Tulcea - Medjidia: nici nu vom insista asupra altor simptome ale crizei ce bântuie gruparea liberală din Constanţa, - situaţie de care singur d-l V. Andronescu, ajutorul de primar, pare serios afectat; aceasta şi încurajează pe conservatorii-democraţi din localitate, în curtea asiduă ce de-o bucată de vreme i-o fac, oferindu-i chiar preşedenţia clubului lor.
Exceptând pe d. Roman, care pare că a găsit acum în compania d-lui Vlădescu-Olt, .care vizitează foarte des Constanţa în ultimul timp, toată fericirea ce nu i-au asigurat-o ani de-arândul de politică militantă pe arena politică locală, ceilalti se mulţumesc a sta într'o pasivitate interesată, cei mai mulţi trăgând cu ochiul în dreapta şi în stânga, în vederea schimbării de regim.
Cele relatate de noi mai sus dau o icoană dacă nu complectă, dar destul de vorbitoare asupra situaţiunii Partidului Liberal din Constanţa, - situaţie de care nu s'a putut stăpâni de a nu se plânge nici chiar d. Koiciu, noul primar al oraşului, om cunoscut ca cumpănit şi cu judecata rece.
D. Ghica, prefectul judeţului, care, pe dit se pare, a văzut acum cu cine are a face, stă foarte rezervat.
Păcat de situaţiunea, pe care a pierdut-o Partidul Liberal în Constanţa, mai ales în judeţ, unde după urma legii care consfinţeşte deposedările de pământ, a perdut şi pe ultimii prieteni, cari i-ar fi putut rămâne!”

 
 
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

#DobrogeaDigitala: „Cu ce s'au ales Dobrogenii?”