#DobrogeaDigitală Orbul vindecat la Crucea de Leac de la Dervent. „Chinina, aspirina... sunt ca făina, untdelemnul de la Sfântul Maslu”

• Potrivit mărturiilor consemnate în decursul anilor, mulți bolnavi și-au recâștigat sănătatea după ce s-au rugat la Crucea de Leac de la Dervent, inclusivi orbi.

Mănăstirea Dervent din județul Constanța este una din cele mai căutate mănăstiri dobrogene de cei ce suferă de diferite boli sau patimi. Credincioșii vin să se închine și să se tămăduiască la Crucea de Leac, dar și să bea apă din izvorul pe care tradiția locală îl atribuie Sfântului Apostol Andrei.

După cum am mai amintit, începutul Mănăstirii Dervent se deosebește de cel al altor mănăstiri. Dacă majoritatea vetrelor monahale au luat naștere prin „fuga” unor călugări de lume, la Dervent a fost înființată o mănăstire pentru lume. La începutul secolului trecut cei care doreau sa ajungă la Crucea de Leac de la Dervent practic plecau într-un adevărat pelerinaj, din cauza condițiilor de transport.

Și, potrivit mărturiilor consemnate în decursul anilor, mulți bolnavi și-au recâștigat sănătatea după ce s-au rugat la Crucea de Leac de la Dervent, inclusivi orbi. Despre un asemenea caz a vorbit și Gherontie Nicolau, episcopul Constanței, în predica din ziua sfințirii bisericii mănăstirii. Este vorba despre de un invalid de război, care și-a recăpătat vederea după ce s-a rugat la Dervent în Săptămâna Luminată, în noaptea de Izvorul Tămăduirii. Mărturia lui o găsim în  revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr.  8-9, anul XIX, august - septembrie, 1942:

„Planul bisericii, în chip de Cruce, cu aripile dezvoltate, cum se văd, corespunde unui gând al nostru. Aripa din stânga, cum intri în biserică, acoperă o cruce. Încăperea e amenajată astfel încât bolnavii pot dormi noaptea lângă Sfânta Cruce. Aşa e tradiţia din vechime şi aşa cer suferinzii să doarmă lângă Sfânta Cruce făcătoare de minuni; şi într-adevăr se fac minuni, căci după câteva săptămâni, ei se întorc acasă vindecaţi: de reumatism, paralizii, muţenie, orbire, etc. Cităm numai cazul unui locuitor din Judeţul Constanţa al cărui nume ne scapă şi care orbit în timpul războiului trecut din cauza unui bombardament, a venit la Sfânta Cruce într-o Vineri, Săptămâna Luminată (Izvorul Tămăduirii) şi în fata prefectului Melidon, a clerului slujitor şi a o mulţime de credincioşi din toate părţile, după slujba Sfântului Maslu, ne-a declarat că în ajun venind orb cu o căruţă din sat la Sfânta Cruce de leac şi dormind cu capul pe locul unde am slujit seara, noi cu clerul, dimineaţa s-a sculat cu vederi şi a dat fân cailor cu cari venise. Sunt nenumărate cazuri de vindecări, însemnate într-un registru special, pe care - cine doreşte - îl poate vedea oricând. Bun este Dumnezeu. El vindecă toată patima şi toată durerea întru popor, cum zice sfânta carte.”

Chinina, aspirina, ceaiurile etc., sunt ca şi făina, untdelemnul şi tămâia de la Sfântul Maslu

Tot pentru suferinzi, Gherontie Nicolau a propus înființarea unui punct farmaceutic în incinta mănăstirii. Și pe atunci, la fel ca în zilele noastre, erau voci care susțineau că doar credința e de ajuns pentru a te vindeca și că nu ar fi nevoie de tratamente medicale. Din acest motiv, Gherontie a ținut să sublinieze că medicamentele sunt „elemente fizice, lăsate tot de Dumnezeu pentru tămăduirea suferinţelor omului” și că va interveni pe lângă Ministerul Sănătății pentru a le obține:

„Dar noi vrem ca, la Dervent, să ia fiinţă şi o modestă farmacie; căci mulţi bolnavi, venind, mai cu seamă iarna, de la distanţe mari, în genere, copiii răcesc, vin cu junghiuri. Ei, bine, dacă li se poate da un prim ajutor, credem că nu poate decât să li se facă bine; şi, prin aceasta, nu se slăbeşte de loc credinţa în minunile Sfintei Cruci. Chinina, aspirina, ceaiurile etc., sunt ca şi făina, untdelemnul şi tămâia de la Sfântul Maslu, elemente fizice, lăsate tot de Dumnezeu pentru tămăduirea suferinţelor omului. În acest scop vom interveni pe lângă Onor. Minister al Sănătăţii să ni acorde medicamente de primă nevoie şi vreun elev în farmacie, care să fie la dispoziţia bolnavilor. În vederea acestui scop cum vedeţi, Noi am şi început clădirea unor încăperi. Lucrul acesta nu-i o inovaţie la mânăstiri. Toate aceste Sfinte locaşuri cu organizaţie veche, au bolniţe şi farmacii. Aşa dorim şi noi la Dervent.”

#citește mai departe în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr.  8-9, anul XIX, august - septembrie, 1942.

Foto: Druche Ionuț
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală Primii ctitori ai Mănăstirii Dervent - o bătrână din Ostrov și proprietarii moșiei Coslugea