#DobrogeaDigitală Povestea interbelică a macedoneanului Vangheli - „Jos cu portretul grecului!“

 

• Tensiunile dintre macedoneni și greci au persistat pentru o lungă perioadă de timp. 

O poveste despre Constanța începutului secolului XX este consemnată în cartea „Constanța“ de Tudor Șoimaru. Acesta relatează spusele domnului Vangheli, macedonean, șef de bandă. Tensiunile dintre macedoneni și greci sunt bine cunoscute, multe evenimente nefericite petrecându-se între aceștia.
 
La acea vreme „Constanța arăta ca o imensă Insulă grecească“, fapt ce îi înfuria, în special pe macedoneni. Cafenelele, restaurantele, magazinele, mai tot și toate erau sub patronajul grecilor. Așa îi începe povestea neînfricatului Vangheli.
 
Într-o seară, supărat pe stăpânirea grecească, macedoneanul își convoacă ceata, „Cuţitaru, Buracu şi alţii - gata de sacrificii“. Impedimentul era că încă nu aveau un plan de acțiune. Nu a durat mult și au pus țara la cale.
 
Prin întâmplare, grupul s-a întâlnit cu un preot român venit de la Salonic, înfuriat tare de „umilința românească de acolo“. Cum este antemenționat, Constanța mai că era un teritoriu grecesc, nu existau portrete cu Regele, ci cu eroi greci.
 

„Ce sunt portretele astea? Fraţilor, ştiţi voi cine este fotografiat acolo? Melas, duşmanul vostru şi al copiilor noştri ... Şi voi toleraţi în oraşul vostru imagina asupritorului? Ruşine!“, le-a spus preotul.

 
Atât au trebuit să audă cei din adunarea lui Vangheli pentru a porni la drum.  „Mâine seară la Cafeneaua Take Liciu. Veniţi toţi!“ le-a spus acesta.
 
Și au venit toți, chiar mai mulți decât erau așteptați.
 

„D-l Vangheli a ţinut un discurs, popa a plâns şi l-a sărutat. Apoi au pornit în expediție de pedepsire. Prima cafenea în cale era America. Ceata macedonenilor a pătruns în sală, a chemat pe patron, iar d-l Vangheli a dat porunca: «Jos cu portretul lui Melas»“
 

Prin exemplul lui Vangheli și a grupului său și alte grupări s-au răsculat. La Medgidia, sub conducerea lui Valaori, macedonenii au luat cu asalt magazine, înlăturând elementele grecești și dând un aer românesc, așa cum ar fi trebuit să aibă.
 

„Un primar, Ion Bănescu, a făcut totul pentru ca românii să se înstăpânească în acest colţ, la Mare.“

 
Ion Bănescu a fost cel care a redat Constanței spiritul românesc de care avea nevoie. A asfaltat străzi, a deschis drumul către Mamaia, a făcut o biserică, a ridicat clădiri monumentale. Se pare, din mărturisirile autorului Tudor Șoimaru, că Ion Bănescu era un bun gospodar, participând mai mereu la lucrările desfășurate.

Sursă de documentare: „Constanţa“, de Tudor Şoimaru
 
Sursă foto: „Un sat dobrogean. Ezibei“, de C. D. Constantinescu-Mirceşti (1939)
 
Citește și:

Comunitățile de macedoromâni stabilite în Dobrogea în perioada interbelică