#DobrogeaDigitală Preoți din Cernavodă - Ioan Ciocan, Constantin Coadă, Tudor Samoilă

Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
 
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.
 
Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
 


Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.
 
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.
 
Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.
 
Așadar, după cum punctează autorul, „să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După expunerea primelor șase capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaptelea capitol, „Biserica“. Pe parcursul acestui capitol vom descoperi poveștile bisericilor din Cernavoda, fiind prezentate toate lăcașurile de cult din localitate.
 
După prezenatea celor două biserici creștin ortodoxe din Cernavodă, raporat la anul 1938, autorul aduce în fața lectorilor o parte din biografiile preoților care au slujit în Cernavodă „de la întemeierea Bisericii“, mai exact: Dumitru Chirescu, Frimu Atanasie, Nicolae Popescu şi Stan Dobrescu, Ion Ţincoca, Ion Ciocan, C. Coadă şi Teodor Samoilă.
 
În ediția trecută am prezentat impresionanta biografie a preotului Dumitru Chirescu, ctitor de biserici și școli, astăzi urmând expunerea preoților Ioan Cican, Constantin Coadă și Teodor Samoilă. Cel din urmă a scris generoasa prefață a cărții de față.
 
Astfel că autorul îl prezintă mai întâi pe Ioan Ciocan, preot în Cernavodă între anii 1909-1929, în câteva rânduri, punctând doar detaliile importante :

S'a născut în comuna Izlaz, jud. Brăila, în anul 1875. A urmat şcoala primară în satul natal. A intrat ca bursier în seminarul din Iaşi şi după terminare a urmat facultatea de teologie din Bucureşti, luându-şi licenta în anul 1906.
 
În Cernavoda a venit ca preot în anul 1909 unde a funcţionat până în anul 1929, când a fost mutat Ia Constanţa ca referent la secţia culurală a Sf. Episcopii. Fiind suferind, în anul 1930 a murit. A fost directorul gimnaziului «Principesa Elena» din localitate, pe care l'a condus cu multă pricepere.“
 

 
Biografia scrisă despre Constantin Coadă este, de asemenea, destul de restrânsă, fiind expusă în câteva cuvinte. Despre acesta aflăm unde a studiat, unde a slujit, dar și ce funcții a îndeplinit.
 
„S'a născut în comuna Gălbiori (Saragea), jud. Constanţa, în anul 1896, luna Septembrie, în 5. A urmat şcoala primară în satul natal, şi-a absolvit-o în Bucureşti. A urmat seminarul Sf. Andrei din Galaţi pe care l-a absolvit în anul 1917.
 
A fost preoţit în anul 1919, pe seama parohiei Mihai Bravul, jud Brăila, unde a funcţionat până în anul 1925, apoi mutat la Hârşova şi în 1929 la Cernavoda. Facultatea de teologie a terminat-o în anul 1926 la Bucureşti. A fost protoereul circomscripţiei Cernavoda din 1926 şi până în 1930. Membru în adunarea eparhială Constanţa, membru în consistoriul spiritual şi reprezentant în congresul naţional bisericesc din 1932- 1938.
 
Profesor la gimnaziul din Hârşova şi apoi la gimnaziul local, din anul 1925 şi până în prezent. Pentru activitatea sa a fost decorat cu Coroana României în grad de cavaler, Steaua României în grad de ofiţer şi Răsplata Muncii pentru construcţii şcolare.“
 

 
Preotul Teodor Samoilă este cel care a scris prefața cărții de față. Menționat de mai multe ori pe parcursul cărții de autor, preotul Samoilă și-a început slujba în Cernavodă în anul 1934, fiind totodată un colaborator activ cu diferite articole la diferite publicaţii bisericeşti şi politice.
 
„S'a născut în comuna Osmanu, jud. Brăila, în anul 1908 luna Mai, în 18. A urmat şcoala primară în satul natal. A intrat ca bursier în seminarul teologic «Sf. Andrei», din Galaţi în anul 1921, pe care l'a absolvit în anul 1929.
 
A fost preoţit în ziua de 20 Decembrie 1929 pe seama parohiei Pantelimonul de Sus jud. Constanţa, unde a funcţionat până în anul 1934, când a fost transferat la Cernavodă pe baza studiilor teologice, fiind licenţiat al Universităţii din Cernăuţi. A colaborat cu diferite articole la diferite publicaţiuni bisericeşti şi politice.“

Va urma.
 
Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
 

Citește și:

#DobrogeaDigitalăPreotul Dumitru Chirescu din Cernavodă - „Pentru credincioşi, el a adus liniştea, pentru români el a păstrat firea românească“