Importanța Canalului Dunăre-Marea Neagră și perspectiva valorificării sale

 
 
Canalul Dunăre-Marea Neagră va fi inaugurat la 26 mai 1984, fiind deschis navigaţiei, lucrările de investiţii continuând în paralel şi nefiind finalizate nici în prezent. Lucrările vor continua apoi cu varianta Poarta Albă-Midia-Năvodari şi cu Canalul Dunăre-Bucureşti.

Au participat la lucrări patru grupuri de şantiere, unde au lucrat peste 30.000 de oameni, investiţia ridicându-se în 1984, la 30 miliarde lei. Traversarea zonei de platou de către canalul magistral s-a realizat prin dislocarea a peste 200 milioane m² de pământ şi rocă, realizându-se un tranşeu de circa 25 km lungime şi 70 m adâncime. Materialele dislocate au fost utilizate la realizarea platformelor portului Constanţa Sud, inclusiv a zonei libere, ce însumează peste 1.000 ha teren câştigat asupra mării.

Lungimea totală a Canalului este de 64,4 km şi traversează localităţile Cernavodă, Saligny, Faclia, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă, Murfatlar, Straja, Cumpăna și Agigea.
Se poate circula cu remorchere având 6 barje de până la 3000 t fiecare şi nave fluviale şi maritime de până la 5000 t DW. Pescajul admis este de 5,5 m, iar viteza de deplasare a navelor este 8-10 km/h.
Convoaiele au o capacitate maximă de 18.000 t , fiind alcătuite din 6 barje a câte 3.000 t fiecare, aşezate în filă dublă. Convoaiele sunt propulsate de un împingător de 2400 – 3600 CP. Schema hidrotehnică prin care nivelul normal de exploatare al apei din canal este menţinut constant la cota + 7,5 mr MB, aproape de nivelul mediu al apelor Dunării, asigurându-se condiţii de navigaţie favorabile.
Au fost excavate 300.800.000 mc de pământ şi rocă, au fost realizate 45,9 km de ziduri de sprijin, au fost turnate 3,6 milioane mc betoane, 11 milioane tone tabliere folosite, 24.345 t de echipamente montate, 8,7 milioane mp de apărări şi protecţii de faleze cu pereuri de piatră şi alte sisteme constructive, 14.000 t echipamente hidromecanice, 150 km de drumuri şi traversări sistematice, 800 km de drumuri tehnologice, 800 km de cale ferată, 36 de poduri cu o lungime de peste 3650 ml.
Canalul Dunăre-Marea Neagră face parte din tipul canalelor cu bief unic şi cu două ecluze la cele două terminale. Conform normelor de construcţie acesta se află în clasa a VI-a, de execuţie a canalelor interioare.

Fişa tehnică a canalului Dunăre –Marea Neagră se prezintă astfel:
- lăţimea canalului la fund:  - în sectorul de jos – 70m,
                                             - în sectorul de creastă – 90 m,
                                             - la curbe – 80-90 m,
- lăţimea la suprafaţa apei: 100-120 m,
- adâncimea apei în canal pentru navigaţie: - la nivel normal – 7,0 m,
                                                                      - la nivel maxim – 8,0 m,
                                                                      - la nivel minim – 6,5 m,
                                                                      - la nivel excepţional – 5,5 m.
- ecluze: la Cernavodă şi Agigea, avînd sasul de 310/25 m.
 
             S-a prognozat o capacitate maximă de transporturi tranzitate de 80 milioane t/an.
Realizarea canalului a fost receptată şi în străinătate, în presă sau prin ştiri ale agenţiilor de presă. Amintim câteva din acestea: “Agenţia United Press International”, “Agenţia France Press”, “Agenţia A.D.N.” (R.D. Germană), agenţiile “M.T.I.”, “TASS”, “Reuter”, “Taniug”, “China Nouă”, ziare precum :”Berliner Zeitung”, “Neues Deutschland”, “Nepszabadsag”, “Magyar Nemzet”, “La Suisse”, “Corierre de la Sera” ş.a.
Unii considerau că această costrucţie a Canalul Dunăre-Marea Neagră, cel mai ambiţios proiect de construcţii elaborat vreodată în România, cu lucrări de o mai  mare amploare decât cele de la Canalul Suez sau Canalul Panama, dar care abia era folosit, într-o mică măsură din capacitatea sa.
Din datele statistice reiese că din 1984 până la sfârşitul anului 1989, au fost transportate pe canal 47.962.600 t mărfuri, din care 14,9 milioane t minereu şi 5 milione t cărbune de import, 20,6 milioane t rocă pentru noul port Constanţa Sud-Agigea, din care 1.254.800 t reprezintă traficul international.
După evenimentele din decembrie 1989, traficul a cunoscut o scădere semnificativă a valorilor, cele mai scăzute valori înregistrându-se în 1992, ca urmare şi a evenimentelor militare din fosta Iugoslavie. O creştere se va constata începând cu anul 2005, mai cu seamă la transportul de pasageri, de la 15 nave/lună, la 22 nave/lună.  Traficul maxim a fost înregistrat în 2005, valorile fiind de 31.965.000 t.
Canalul rămâne un obiectiv strategic, economic și de agrement care poate fi valorificat în perspectivă.
 
Surse bibliografice:
 
Date preluate de la S.T. al C.N. A.C.N.  S.A. în 2011.
***Canalul Dunăre –Marea Neagră. Fişa Tehnică, în Revista transporturilor şi telecomunicaţiilor, XI, nr. 5, Bucureşti, 1984
Vasile Bulucea, La inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră, în Revista transporturilor şi telecomunicaţiilor, XI, nr. 5, Bucureşti, 1984
Valentin Ciorbea, Canalul Dunăre-Marea Neagră o constructive realizată în „ritm militar", în volumul Canalul Dunăre –Marea Neagră între istorie, actualitate și perspective, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008
Marian Moșneagu, Inaugurarea Canalului Dunăre marea Neagră în volumul Canalul Dunăre –Marea Neagră între istorie, actualitate și perspective, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008
Adrian Ilie. Claudia Ilie, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Editura Ex Ponto, Constanța, 2011
Claudia Ilie, Impactul Canalui Dunăre-Marea Neagră asupra mediului înconjurător, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
 
Despre Adrian Ilie:
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Monumente în Constanța în perioada interbelică
 
 

Galerie foto: