Ion Jalea (1887-1983)

 
Artist dobrogean emblematic, membru titular al Academiei Române, care și-a creat opera monumentală (peste 300 de lucrări de sculptură) cu un singur braț.
 
19 mai 1887 - se naște la Casimcea, județul Tulcea, din părinți veniți din Ardeal
1896 - se mută cu familia la Ciocârlia de Jos, județul Constanța, și
1908 - termină Școala de Arte și Meserii din București, unde studiase timp de patru ani, ca bursier al Dobrogei,  la atelierul de artă decorativă, cu Annibale Spoldi
1909 -  intră ca student la Școala de Belle Arte din Bucureşti, unde îi are profesori pe Frederich Storck şi Dimitrie Paciurea. Își câștigă existența desenând afișe publicitare. Tot în această perioadă publică în revista pentru copii „Fluierașul“
1915 - după prima expoziţie personală, pleacă la Paris pe ruta Austria - Elveția – Franța, unde urmează cursurile Academiei Julian și lucrează alături de Henri Coandă la atelierul lui Auguste Rodin
1917 - la intrarea României în război, se întoarce în țară și este trimis pe front, unde își pierde brațul stâng, la Mărășești. I se conferă „Coroana României“ cu Spade în gradul de Cavaler cu panglica de „Virtute Militară“ și “Crucea de război franceză“, care îi este înmânată de generalul Henri Mathias Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze 
1923 - la Dieuze, în Franța, este dezvelit „Monumentul soldaților români“, foști prizonieri în regiunea Saar, realizat de Jalea, un omagiul adus celor 687 de ostași români căzuți pe pământul Alsaciei și Lorenei, în Primul Război Mondial, ca prizonieri de război
1926 - realizează prima machetă a sculpturii "Arcaş odihnindu-se", apreciată drept o sinteză a întregii sale opere, monumentală prin proporţii, prin viziune şi stil
1930 - realizează alături de Cornel Medrea, reliefurile figurale de la Mausoleul de la Mărășești
1937 - la Expoziția Internațională de la Paris, expune monumentul „România și provinciile sale“, obținând unul dintre Marile Premii
15 august 1937 - este inaugurată lucrarea monumentală Carmen Sylva-Regina Elisabeta, realizată cu banii provenind din colectă publică, la inițiativa unui comitet cetățenesc
1938 - este ales preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase şi Senator Regal pentru Arte
1939 - participă la Expoziţia Internaţională de la New York cu lucrări precum: „Povestea neamului“, „Tors“, „Dansatoare“ şi statuia alegorică „România“
1941 - este numit director al Artelor în Ministerul Culturii Naţionale
1955 - devine membru corespondent al Academiei R.S. România
1957 -  devine președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România
1963 - devine membru titular al Academiei Române
1966 - participă, la Tokio, ca invitat de onoare la Congresul Asociației Internaționale de Arte Plastice de pe lângă UNESCO
4 mai 1971 - primește titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul“, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, „pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii“
7 noiembrie 1983 – s-a stins din viață, la 96 de ani
19 martie 2009 – are loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a sculpturii sale emblematice "Arcaș odihnindu-se", donație a statului român către Curtea de Justiție a Comunităților Europene din Luxemburg
 
 
Opera
 
- Compozițiile alegorice „Căderea îngerilor“ și „Căderea lui Lucifer“, expuse în 1915 la a XV-a Expoziție a Tinerimii Artistice.
- Monumentul eroilor ceferiști, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea și amplasat lângă Gara de Nord din București.
- Statuia „Lupta lui Hercule cu Centaurul“, amplasată în Parcul Herăstrău din București și datată 1925.
- Statuia lui Spiru Haret, dezvelită în 1935 în București.
- Statuia lui Dumitru Brezulescu, inaugurată în 1936 în localitatea Novaci și distrusă în 1948.
- Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor în Parcul Cișmigiu din București.
- Bustul lui Octavian Goga, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu din București (distrus și înlăturat, înlocuit, în deceniul 6, de bustul lui Ion Creangă)
- Bustul lui Leon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului „Iubirea de Oameni“ din București
- Statuia lui George Enescu, dezvelită în 1971 și amplasată în fața Operei Naționale București
- Bustul lui Theodor Rogalski expus în holul Studioului de concerte „Alfred Alessandrescu“ al Societății Române de Radiodifuziune
- Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piața Republicii la data de 1 decembrie 1972. Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oștean, într-o poziție statică și cu privirea spre interiorul țării.
- Statuia Aruncătorul de ciocan, dezvelită în anul 1977 în Parcul Universității din Suceava.
- Grupul statuar Mama și școlarul, dezvelit în anul 1977 în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava.
- Statuia ecvestră a lui Decebal, din Deva, realizată în anul 1978 și amplasată în Piața Victoriei, în fața Casei de Cultură.
- Grupul statuar Dragoș Vodă și Zimbrul, dezvelit în anul 1978 în Piața Arboroasa din Câmpulung Moldovenesc.
- Bustul lui Miguel de Cervantes amplasat în Piața Spania din București, lângă Bulevardul Dacia.
- Reliefurile Împărat și Proletar.
- Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii din Focșani, amplasat în Piața Unirii.
- În Muzeul memorial „Ion Jalea“, inaugurat la Constanța în 1968, sunt 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu
 
Citește și:
 
#citeșteDobrogea: Ion Jalea, sculptorul care a făcut minuni doar cu o singură mână

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea: Ion Jalea (galerie foto)