Prefecții Constanței 1878 - 1925 (I). Remus Opreanu, Luca Elefterescu, Constantin Ciocârlan

Ca urmare a reintegrării Dobrogei la statul român, este numit prefect Remus Opreanu, al cărui nume se va lega, firește, de primele reforme pentru spațiul Dobrogean. 
Istoria Instituției Prefectului prezintă schimbări importante care determină structurarea acesteia în patru perioade 1878 - 1925, 1925 - 1938, 1938 - 1941, 1941 - 1949. Lista tuturor prefecților județului Constanța din 1878 până în prezenat poate fi consultată AICI.
 
Astfel că, în edițiile ce urmează vom prezenta biografiile prefecților județului Constanța, din aceste perioade, biografii integrate în lucrarea „Prefecții județului Constanța (1878-1949 și 1990-până în prezent) mărturii fotodocumentare“, de Virgil Coman și Corina Apostoleanu.
 


Instituția Prefectului între anii 1878 - 1925
 
Reformele legislative și administrative din a doua jumătate a secolului XIX au comportat și înființarea Instituției Prefectului. Ca urmare a reintegrării Dobrogei la statul român, este numit prefect Remus Opreanu, al cărui nume se va lega, firește, de primele reforme pentru spațiul Dobrogean. După anul 1879, Dobrogea avea două județe: Constanța și Tulcea. Județul Constanța era alcătuit din cinci plase cu cinci comune urbane, 104 comune rurale și 51 de sate și cătune.
 
Sediul Instituției se afla la „Conacul turcesc“, clădire ce avea adresa pe locul actualului liceu „Mihai Eminescu“ din Constanța. „Conacul“ va fi distrus în urma unui incendiu din anul 1883, moment din care Prefectura se va muta în diverse clădiri închiriate până în anul 1906 când Palatul Administrativ a fost inaugurat (actuala clădire a Cercului Militar, de strada Traian, nr. 29).
 
Anul 1913 marchează stabilitatea legislativă și administrativă a Dobrogei, odată cu abrogarea Legii de organizare a Dobrogei relative la alegerea, îndatoririle și modul de funcționare al consiliilor județene și comunale. Din 1913 atribuțiile prefectului intra la unison cu cele ale celorlaltor prefecți din țară.
 
Următoarea modificare are loc în anul 1925, de altfel firească în contextul transformărilor statului român, acum aflat în desăvârșirea unitară.
 
Remus Opreanu, Luca Elefterescu și Constantin Ciocârlan
 
Primul prefect al județului Constanța a fost Remus Opreanu, al cărui nume se va lega, firește, de primele reforme pentru spațiul Dobrogean
 
S-a născut pe 22 septembrie 1844, în București, și s-a stins din viață pe 23 octombrie 1908, în București. Și-a început studiile universitare la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care le-a finalizat la Paris în 1865. Își îmbogățește palmaresul universitar cu studii în Filologie în Italia, în anul 1869 obținând și titlul de doctor în Litere al Universității din Pisa.
 
De-a lungul carierei a fost: procuror şi supleant la Parchetul Tribunalului Prahova, judecător în Brăila, procuror la Parchetul Curtii de Apel din Focșani, iar din 1873 procuror la Parchetul Curtii de Apel din Craiova. La 4 mai 1876 a fost numit prefect al judefului Putna functie pe care o va exercita până la 16 septembrie 1876, când va deveni procuror general la Parchetului Curții de Apel Bucureşti.
 
„A fost primul prefect al județului Constanta, după instalarca, la 14 noiembrie 1878, a administraţiei româneşti în Dobrogea. Numit în functie cu o zi înainte de acest eveniment, soseşte în Constanta la 22 noiembrie 1878 și își preia atribuțiile în ziua următoare.
 
Primul său mandat s-a încheiat la data de 8 iunie 1879, când a devenit secretar general al Ministerului de Interne. La scurt timp, mai exact la 13 iulie, a revenit în funcția de prefect al judetului Constanta, unde va rămâne până la 12 septembrie 1881. Din 10 mai 1881 va gira pentru o scurtă perioadă și funcția de prefect al judefului Tulcea.
 
La 18 octombrie 1882, a fost numit pentru a treia oară prefect al judeţului Constanța și a îndeplinit accastă funcție până la 20 mai 1883.
 
Din inițiativa sa a fost ridicat monumentul dedicat lui Ovidiu, operă a sculptorului Ettore Ferrari, pentru finalizarea acestui ambițios proiect cheltuind o parte din veniturile proprii şi depunând un efort sustinut, în conditiile în care nu mai deținea functia de prefect la momentul finalizării și dezvelirii, în data de 30 august 1887. Revenit la Bucureşti, a sustinut în continuare interesele Dobrogei, în calitate de deputat şi senator în Parlamentul României sau în cea de consilier al Înaltei Curți de Casație“, se arată în lucrarea „Prefecții județului Constanța (1878-1949 și 1990-până în prezent) mărturii fotodocumentare“, de Virgil Coman și Corina Apostoleanu.
 
Opera lui Remus Opreanu a fost, fără îndoială, Legea pentru organizarea Dobrogei, din 9 martie 1880, pe care a redactat-o.
 
Sultanul Abdul Hamid al II-lea l-a decorat cu Ordinul „Medjidie" cu briliante, ca urmare a poziției sale în problema națională.
 
Luca Elefterescu, prefect pentru opt zile
 
Luca Elefecterescu s-a născut în septembrie 1853, data decesului nefiind cunoscută.
 
A absolvit Facultatea de Drept, urmănând o carieră în acest sens, fiind supleant la Tribunalul Romanați din 1878, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Musce și apoi director al Prefecturii Constanța, între 1878 și 1882.
 
„A fost prefect al judetului Constanta din 5 iulie 1879 și până la reinstalarea ca prefect a lui Remus Opreanu, la data de 13 iulie 1879.
 
Ulterior a mai deținut şi funcțiile de prim-procuror la Parchetul si Tribunalului Prahova (1882-1886; 1887-1890), director al Prefecturii (1886-1887), procuror la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti (1890-1893), prefect al judetului Prahova (1893-1895; 1900-1901), secretar general al Ministerului de Interne (2-21 ianuarie 1900).
 
Ca urmare a activității sale a fost distins cu ordinele: «Coroana României» în grad de Cavaler (1888), «Coroana Românieiׅ» în grad de Ofiter (1893), «Steaua României» în grad de Ofiter (1893)“, se prezintă în lucrarea „Prefecții județului Constanța (1878-1949 și 1990-până în prezent) mărturii fotodocumentare“, de Virgil Coman și Corina Apostoleanu.
 
Constantin Ciocârlan, prefect de meserie
 
Cariera lui Constantin Ciocârlan, născut în Târgoviște, decedat în 1893 în București, este marcată de numeroasele perioade în care a îndeplinit misiunea de prefect, însă în  județe diferite.
 
În Constanța a fost prefect între 12 septembrie 1881 și 16 octombrie 1882.
 
„Constantin Ciocârlan a făcut parte din Adunarea Constituantä de la 1866 din partea minorității politice care a votat impotriva infiintării Senatului
 
De-a lungul carierei a fost prefect al iudetului Muscel (1860), sef al Politiei Capitalei, (16 iulie 1866- 18 noiembrie 1866 şi 16 februarie- 12 mai 1877), prefect al iudetului Ilfov (1861: 1866-1869 1876-1877). In timpul Razboiului de Independentă a fost comisar al trupelor generalului Wanovski, prefect si guvernator de Nicopole, iar mai apoi prefect al judetului Teleorman (1878-1879), prefect al judejului Prahova (1879), prefect al judetului Vlaşca (1879-1881). La 12 septembrie 1881 a fost numit prefect al judetului
 
Constanta si a indeplinit această functie pånă la 16 octombrie 1882. Ulterior a mai deținut și functiile de prefect al judetului Bräila (1882-1883) şi de inspector general administrativ din care a demisionat în anul 1888 retrăgându-se din viața publică“, este relatat în lucrarea „Prefecții județului Constanța (1878-1949 și 1990-până în prezent) mărturii fotodocumentare“, de Virgil Coman și Corina Apostoleanu.
 
Sursă de documentare: „Prefecții județului Constanța (1878-1949 și 1990-până în prezent) mărturii fotodocumentare“, de Virgil Coman și Corina Apostoleanu.
 
Sursă foto: Remus Opreanu - „Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu; Luca Elefeterescu - Robert Codescu/Wikipedia
 
Citește și:
 
Prefecţii judeţului Constanţa (1878 - 2018). Judeţul a avut 50 de prefecţi până în 1949 şi alţi 20 în ultimii 28 de ani. Lista completă! (galerie foto)