#DobrogeaAcademică Primul director al Bibliotecii Academiei Române, Ioan Bianu, comemorat la 165 de ani de la naștere

Astăzi, Biblioteca Academiei Române îl va comemora, printr-o ceremonie religioasă, pe academicianul Ioan Bianu de la a cărui naștere se vor împlini anul acesta 165 de ani. Ceremonia se va desfășura la Cimitirul Bellu, începând cu ora 13:00, și este prilejuită de reamenajarea locului de veci și repararea monumentului funerar, deteriorate de trecerea timpului.

La eveniment vor participa prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei, precum și reprezentanți ai Academiei Române. Slujba de pomenire va fi oficiată de Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal.

Biblioteca Academiei Române respectă o datorie de onoare omagiind personalitatea lui Ioan Bianu și contribuind astfel la păstrarea memoriei unuia dintre cei mai reprezentativi oameni de cultură români.
 

Creatorul școlii naționale de biblioteconomie şi bibliografie

Ioan Bianu (1856-1935), filolog, bibliolog şi istoric literar, a fost vreme de patru decenii (1884-1935) directorul Bibliotecii Academiei Române, având un rol esențial în constituirea și organizarea acesteia. Prin grija sa au fost achiziționate peste 500.000 de volume, mii de manuscrise, stampe, scrisori, periodice, atlase și hărți românești şi străine.

Ioan Bianu este creatorul școlii naționale de biblioteconomie şi bibliografie, autorul unor lucrări fundamentale pentru cultura română precum „Bibliografia românească veche“, 4 volume, „Catalogul manuscriselor românești“, 3 volume, elaborate și publicate în primele 4 decenii ale secolului XX. În 1895 pune bazele bibliografiei generale românești, lucrare de ample dimensiuni, elaborată de colective de specialiști și continuată în zilele noastre, după planul lui Ioan Bianu, de bibliografi de la Biblioteca Academiei Române.

Profesorul Ioan Bianu a avut un rol important în îmbunătățirea normelor ortografice ale limbii, cu o deosebită contribuție pentru realizarea reformei limbii, aprobată în 1904 de Academia Română. Numele său este legat de asemenea de elaborarea „Dicționarului limbii române“.

Devenit membru corespondent al Academiei Române la vârsta de 31 de ani și membru titular 15 ani mai târziu, Ioan Bianu a fost președinte al Academiei Române în perioada 1929-1932, vicepreședinte între anii 1932-1935.
 

Remember 2006 - Sesiune omagială și expoziție omagială

În urmă cu 15 ani, la 150 de ani de la naștere, personalitatea de legendă a lui Ioan Bianu (1856-1935) a fost evocată în cadrul unei sesiuni omagiale, desfășurată în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.


„Ioan Bianu a fost un mare român, un mare cărturar, un membru plenar al Academiei Române”, a afirmat acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române în deschiderea lucrărilor sesiunii.

Venea la Bucureşti de la Blaj şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere de la Bucureşti, desăvârşindu-şi studiile de filologie romanică la Milano, Madrid şi Paris. În 1884 a fost numit definitiv ca bibliotecar al Academiei Române, funcţie pe care o va onora cu dăruire şi rigoare cu o abnegaţie şi modestie cu totul exemplare până la sfârşitul vieţii sale. „Era un om cu o largă viziune, ştiind ce trebuie şi cum trebuie să facă”, având un rol esenţial în organizarea şi modernizarea acestei instituţii naţionale. Prin grija sa au fost achiziţionate peste 500.000 de volume, mii de manuscrise, stampe, scrisori, periodice, hărţi ş.a., române şi străine.

Creator al şcolii noastre de biblioteconomie şi bibliografie, Ioan Bianu a elaborat „Bibliografia românească veche” (4 volume în colab.), „Catalogul manuscriselor româneşti” (3 volume). A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1887 şi titular în 1902, fiind, prin ani, secretar general, vicepreşedinte şi preşedinte, implicându-se în viaţa acestui for de spiritualitate fără a uita nicio clipă de îndatoririle ce-i reveneau ca director al Bibliotecii. A fost şeful primei Catedre de Istoria Literaturii Române la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Ca istoric al literaturii, s-a consacrat studiului literaturii române vechi, editând textele din sec. XVI-XVII – „Predice” de Antim Ivireanu, „Psaltirea în versuri” a lui Dosoftei, „Psaltirea Scheiană”. Dintre lucrările sale mai amintim „Poesia satirică la români”, „Despre cultura literatura românească în sec. XIX”, „Ortografia limbii române”, „Un român întreg: D.A. Sturdza” ş.a. De numele lui Ioan Bianu se leagă şi iniţierea celei dintâi publicaţii de folclor şi etnografie „Din viaţa poporului român”.

În discursul de recepție „Despre introducerea limbii românești în biserica românilor”, după înfățișarea etapelor acestui proces, Ioan Bianu conchide: „Un mare dar de la Dumnezeu este acea calitate a neamului nostru care este înțelepciunea, cumpătul. Acest cumpăt şi această înțelepciune s-au manifestat întotdeauna, atât în dezvoltarea noastră culturală şi literară, cât şi în cea politică”. Răspunzând, D.A. Sturdza a apreciat îndeosebi activitatea lui Ioan Bianu ca director al Bibliotecii, subliniind: „Simțim o mare satisfacție de a fi crescut un bărbat care ocupă astăzi un loc de frunte în ştiinţă şi învăţătură şi care a devenit pentru noi nu numai un slujbaş vrednic, dar şi un ajutor indispensabil”.

În panegiricul rostit în aula Academiei, Octavian Goga spunea: „Stăpân şi majordom, a petrecut sub aceste ziduri vechi, adunând cărţi de azi şi mâine peste o jumătate de secol. Nu există colţ pe care să nu-l fi chibzuit, foaie în bibliotecă pe care să nu o fi atins. Numai cine i-a văzut degetele alunecând cu savoare pe pergamentul unui vechi codice al limbii române...numai acela va putea aprecia competenţa, munca şi patima neobositului colecţionar al neamului. Sub mâinile lui, dintr-un maldăr de cărţi răvăşite, după 57 de ani de neîntreruptă priveghere, aproape un milion de volume s-au aşezat în rafturile neîncăpătoare ale Academiei”.


La vremea respectivă, în urmă cu 15 ani, în Sala de Expoziţii a fost vernisată o expoziţie comemorativă cu documente despre viaţa şi activitatea lui Ioan Bianu, care au întregit imaginea acestui „suflet viu al Academiei Române”, cum îl caracteriza Nicolae Iorga şi cum a rămas în istoria culturii noastre. Realizată de Gabriela Dumitrescu.


Citește și:

#Dobrogea Academică 180 de ani de la nașterea pionierului școlii românești de chimie, Petru Poni, de două ori președinte al Academiei Române