#DobrogeaAcademică „Șapte ciudățenii ale omului”, dezbătute de Jean-Jacques Askenasy

Medicul Jean-Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, s-a format ca specialist neurolog în România, la școala profesorilor Gheorghe Marinescu și Oscar Sager.

În 1969 a devenit doctor în științe medicale cu o teză despre efectul vibrațiilor asupra sistemului nervos. În perioada 1970-1972 a coordonat activitatea departamentului de neurologie din cadrul Spitalului CF2 București.

În anul 1972 a emigrat în Israel, iar un an mai târziu făcea parte din colectivul cadrelor medicale de la Ichilov Hospital-Tel-Aviv University ca neurolog. Între anii 1974-1975 a activat ca cercetător la Institutul Weizmann, sub îndrumarea profesorului David Samuel.

Cea de-a treia conferință susținută pentru Academia Română de Jean-Jacques Askenasy, în cadrul proiectului „Conexiuni“, abordează, din perspectivă neurologică, subiecte de larg interes precum îmbătrânirea timpurie, comunicarea dintre simțuri, melodia limbajului, memoria.

Primele două conferințe, susținute în noiembrie 2021 și ianuarie 2022, au adus în atenția publicului detalii ale cercetărilor realizate în domeniul medicinii somnului începând cu a doua jumătate a secolului XX („Incursiunea mea în tainele somnului“) și relația dintre procesele biologice de la nivel neuronal și mecanica cuantică („Creierul cuantic“).

Cercetările profesorului Jean-Jacques Askenasy în domeniul somnologiei și neurologiei, în echipe de specialiști din Europa, SUA și Israel, i-au adus recunoașterea internațională. Din anul 1976 este cadrul didactic al Facultății de Medicină Sackler a Universității din Tel-Aviv, în 1995 devenind profesor.

A fost acreditat ca specialist în medicina somnului la Stanford University California SUA (1985), iar în 1986 a realizat un proiect de investigare a somnului în bolile neurologice la Clinica Charcot a Spitalului „Salpêtrière“, Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris.

În anul 1988 a fondat primul institut de medicina somnului, în cadrul Centrului Universitar „Sheba“ din Tel-Aviv, pe care l-a coordonat timp de 18 ani. În prezent susține cursuri de somnologie, neurologie și medicină judiciară în programele Universității din Tel-Aviv.


Este membru de onoare al Societății Franceze de Neurologie (1977) și membru asociat al Academiei de Neurologie al SUA. În anul 2003 a primit din partea Academiei Române diploma „Meritul Academic“.
 
În conferința „Șapte ciudățenii ale omului“, autorul dezbate subiecte precum progeria, sinestezia, disprozodia, prosopagnosia sau capacitățile fenomenale de memorare.

În anumite cazuri funcționarea creierului uman înregistrează dereglări neuronale, generate de mutații genetice, de anomalii anatomice, de conectări neobișnuite ale centrelor regulatoare, de leziuni ale zonelor cerebrale în urma unor accidente traumatice.

Răspunsul creierului constă în adaptarea la noile contexte, iar analiza prof. Askenasy arată cum este influențată capacitatea cognitivă și ce modificări apar la nivel funcțional. Manifestările acestor tulburări influențează semnificativ existența cotidiană a persoanelor diagnosticate. Cercetările medicale actuale pot contribui decisiv la ameliorarea apariției acestor dereglări, însă unele dintre ele nu reușesc să stabilească un echilibru între componenta etică a cercetării și rezultatul studiului științific.


Seria „Conexiuni” constituie un proiect util, menit să răspundă uneia dintre principalele misiuni ale Academiei Române, aceea de a oferi repere științifice și culturale autentice pentru națiunea română și de a stimula viața intelectuală. Conferințele sunt susținute de membri ai Academiei Române și de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau situate în zona transdisciplinarității.
 
Prelegerile au fost gândite cu un grad sporit de accesibilitate și sunt destinate publicului de orice vârstă și de orice formare intelectuală, umanistă ori științifică, specialiști afirmați sau tineri aflați la început de carieră. Ele pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar și chiar liceal, cu scopul de a orienta și a fundamenta gustul pentru dezbatere, exersarea gândirii critice, dezvoltarea capacității analitice și manifestarea spiritului creativ.

Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.