Sondaj de opinie ZIUA de Constanța 87% dintre respondenți vor ca pasarela din Mamaia să fie reabilitată!
Sondaj de opinie ZIUA de Constanța: 87% dintre respondenți vor ca pasarela din Mamaia să fie reabilitată!
03 Feb, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
3805
Marime text
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral a informat recent publicul că pasarela de promenadă (zona debarcader Cazino - Mamaia) face obiectul contractului de proiectare si execuţie lucrări pentru „Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia” din cadrul proiectului „Reducerea eroziunii costiere, faza a II-a (2014-2020)“.
În anul 2004, s-a propus de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA (CN APM) Constanţa execuţia unui proiect care reabilita parţial pasarela, moment la care a fost dezafectată încastrarea acesteia în zona de nisip (capătul dinspre plajă al pasarelei). Acest proiect a fost însă suspendat din cauze necunoscute de către ABADL.
La faza elaborării studiului de fezabilitate pentru „Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia” din cadrul proiectului „Reducerea eroziunii costiere, Faza a II-a (2014-2020)“ a fost luată în calcul eventualitatea dezafectării structurii care poate fi avariată dincolo de orice posibilitate de reabilitare a structurii originale.
Potrivit Apelor Române, toate lucrările asupra pasarelei de promenadă vor fi executate doar cu obţinerea autorizaţiilor conform legislaţiei în vigoare, bazate pe proiectul tehnic aprobat şi în corelare cu expertizele tehnice ce vor fi actualizate în cadrul proiectului. Pe de altă parte, pe 20 ianuarie a.c., Primăria Constanţa a emis trei certificate de urbanism pentru Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.
Mai exact, este vorba despre Certificatul de urbanism nr. 398 - Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020), lot 2 - protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia, demolare pasarelă pietonală în zona Cazino Mamaia; Certificatul de urbanism nr. 399 - Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020) lot 2 - protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în Zona Mamaia; Certificatul de urbanism nr. 400 - Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020) lot 2 - protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia - desfiinţare structuri costiere MM4, MM5, MM6, MM7.
Inaugurat în anul 1935 sub privirile Regelui Carol al II-lea, Cazinoul din Mamaia a devenit simbolul celei mai importante staţiuni estivale de pe litoralul românesc. Complexul Cazinoului a fost privatizat în anul 2004, de societatea de stat Mamaia SA. A urmat perioada de declin, când complexul a găzduit afaceri sezoniere, care mai mult au distrus decât au consolidat stabilimentul istoric.
Un alt scandal a fost ţesut în jurul terenului de sub Cazino, bucata de plajă care a fost vândută de Primăria Constanţa în anul 2007. În 2019, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât, în celebrul Dosar al Retrocedărilor, că vânzarea a încălcat legea, iar terenul trebuie să se întoarcă la statul român.
Cazinoul din Mamaia împreună cu pasarela ce ieşea în mare au reprezentat centrul de atracţie al turismului din staţiune, însă în prezent ambele se află într-un stadiu avansat de degradare. Pasarela este o grămadă de betoane roase, sparte, lăsate cu o indolenţă condamnabilă să urâţească locul. Proiectul pasarelei a fost verificat de o comisie de tehnicieni compusă din arhitect V. Ştefănescu, pentru partea estetică, inginer Zahariade şi Puschilă, pentru partea tehnică, cel din urmă fiind şi dirigintele lucrărilor. Şeful şantierului din partea Societăţii „Via” a fost desemnat inginer A. Petroianu. Proiectul fiind aprobat, lucrările au început în primele zile ale lunii mai.
Lucrarea a fost calculată să reziste la vânt, zăpadă şi la o încărcătură cu oameni de 600 kg/mp.
O scară de acces susţinută prin trei vanguri în formă de cadre conducea pe pasarela care avea zece deschideri a zece metri, cu o consolă înspre bar. În dreptul pilei a opta, unde adâncimea apei era de 0,80 - 100 m, deci o adâncime optimă pentru joaca copiilor, s-au amenajat două tobogane compuse fiecare din câte o boltă circulară, ce susţinea o scară de acces a publicului de pe pod pe cheia bolţii, şi un planşeu având o formă curbă cu inflexiune, studiată astfel ca să prezinte forma cea mai potrivită pentru alunecare. Grinzile reazemă pe marginile blocurilor şi au console de patru metri, armate puternic, având şi rolul de a contravântui fundaţiile.
În axele blocurilor de fundaţii sunt încastraţi cei patru stâlpi care înconjoară partea centrală, între ei fiind plasate bufetele barului, iar restul e tot o consolă, de unde se pot admira cerul şi marea, fără niciun obstacol. De jur-împrejurul barului e un parapet identic cu al pasarelei. Textul, destul de tehnic, din care reproducem parţial, îi aparţine lui Constantin Cătuneanu, autorul unui amplu studiu despre creaţia inginerească de unicat a lucrărilor de la Mamaia.
Acestor impedimente determinate de climatul marin şi apa sărată li se adăuga dificultatea transportării materialelor necesare. Acestea erau transportate pe nişte platforme susţinute pe osii care în loc de roţi aveau nişte butoiaşe, deoarece nisipul ud nu putea suporta presiunea roţilor. Iar materialele ce erau aduse pe plajă erau transportate pe căruţe şi când ajungeau pe nisip erau remorcate de camioane automobile. Pe măsură ce înălţimea apei creştea, se supraînălţa platforma-cărucior prin calaje de traverse.
Executarea betonului infrastructurii era de asemenea o problemă importantă de rezolvat. La noi în ţară neexistând la vremea aceea cimenturi maritime care să reziste la apele sulfatate ale mării, căci acestea, dizolvând calciul, dezagregă betonul, s-a întrebuinţat ciment normal portland, cu adaos de tras. Acoperişul a fost învelit cu olane încastrate într-un strat de ciment. O instalaţie specială de luminat electric, cu canalizare interioară, permitea o bună iluminare a podului în timpul nopţii (Cătuneanu, Constantin. „Două lucrări urbanistice. Acoperirea Dâmboviţei - Pasarela de la Mamaia“, Imprimeria Naţională, 1937, p. 127 - 138).
În acest context, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat sondajul de opinie cu tema:
Astfel, din cei 500 de cititori care au votat în cadrul sondajului, 87% au răspuns că pasarela trebuie reabilitată, în timp ce, 13% sunt de părere că stabilimentul ar trebui demolat. În comentarii legate de acest sondaj, majoritatea cititorilor se pronunță pentru reabilitare. Carmen P. consideră: „Dacă se poate să fie reabilitată, dacă nu, demolată și refăcută, dar cum toată Mamaia este un kitsch, probabil se va găsi vreun arhitect cu viziuni moderne să-i schimbe forma”.
Gudu G.: „Chiar dacă protestăm, tot o dărâmă. Contează părerea noastră? A contat până acum???”. De aceeași părere este și Paul A., care scrie: „În orice țară civilizată, răspunsul nu poate fi decât unul: reabilitarea. A, uitasem. România... da, sigur, trebuie demolată”.
Sali N., merge mai departe cu teoria conspirației împotriva monarhiei: „Şi-aşa este un monument rămas din monarhie... Trebuie dărâmat şi să dispară că mereu când se vorbește despre ea se pomeneşte de monument construit de monarhie”.
Citeşte şi:
Constanţa de odinioară Istoria unor investiţii - Cazinoul şi Pasarela din Mamaia
Pasarela din staţiunea Mamaia, situată în zona debarcaderului Cazino, va fi demolată
În anul 2004, s-a propus de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA (CN APM) Constanţa execuţia unui proiect care reabilita parţial pasarela, moment la care a fost dezafectată încastrarea acesteia în zona de nisip (capătul dinspre plajă al pasarelei). Acest proiect a fost însă suspendat din cauze necunoscute de către ABADL.
La faza elaborării studiului de fezabilitate pentru „Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia” din cadrul proiectului „Reducerea eroziunii costiere, Faza a II-a (2014-2020)“ a fost luată în calcul eventualitatea dezafectării structurii care poate fi avariată dincolo de orice posibilitate de reabilitare a structurii originale.
Potrivit Apelor Române, toate lucrările asupra pasarelei de promenadă vor fi executate doar cu obţinerea autorizaţiilor conform legislaţiei în vigoare, bazate pe proiectul tehnic aprobat şi în corelare cu expertizele tehnice ce vor fi actualizate în cadrul proiectului. Pe de altă parte, pe 20 ianuarie a.c., Primăria Constanţa a emis trei certificate de urbanism pentru Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.
Mai exact, este vorba despre Certificatul de urbanism nr. 398 - Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020), lot 2 - protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia, demolare pasarelă pietonală în zona Cazino Mamaia; Certificatul de urbanism nr. 399 - Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020) lot 2 - protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în Zona Mamaia; Certificatul de urbanism nr. 400 - Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020) lot 2 - protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia - desfiinţare structuri costiere MM4, MM5, MM6, MM7.
Complexul Cazinoului din Mamaia, inaugurat în 1935 de regale Carol al II-lea
Inaugurat în anul 1935 sub privirile Regelui Carol al II-lea, Cazinoul din Mamaia a devenit simbolul celei mai importante staţiuni estivale de pe litoralul românesc. Complexul Cazinoului a fost privatizat în anul 2004, de societatea de stat Mamaia SA. A urmat perioada de declin, când complexul a găzduit afaceri sezoniere, care mai mult au distrus decât au consolidat stabilimentul istoric.
Un alt scandal a fost ţesut în jurul terenului de sub Cazino, bucata de plajă care a fost vândută de Primăria Constanţa în anul 2007. În 2019, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât, în celebrul Dosar al Retrocedărilor, că vânzarea a încălcat legea, iar terenul trebuie să se întoarcă la statul român.
Cazinoul din Mamaia împreună cu pasarela ce ieşea în mare au reprezentat centrul de atracţie al turismului din staţiune, însă în prezent ambele se află într-un stadiu avansat de degradare. Pasarela este o grămadă de betoane roase, sparte, lăsate cu o indolenţă condamnabilă să urâţească locul. Proiectul pasarelei a fost verificat de o comisie de tehnicieni compusă din arhitect V. Ştefănescu, pentru partea estetică, inginer Zahariade şi Puschilă, pentru partea tehnică, cel din urmă fiind şi dirigintele lucrărilor. Şeful şantierului din partea Societăţii „Via” a fost desemnat inginer A. Petroianu. Proiectul fiind aprobat, lucrările au început în primele zile ale lunii mai.
Lucrarea a fost calculată să reziste la vânt, zăpadă şi la o încărcătură cu oameni de 600 kg/mp.
O scară de acces susţinută prin trei vanguri în formă de cadre conducea pe pasarela care avea zece deschideri a zece metri, cu o consolă înspre bar. În dreptul pilei a opta, unde adâncimea apei era de 0,80 - 100 m, deci o adâncime optimă pentru joaca copiilor, s-au amenajat două tobogane compuse fiecare din câte o boltă circulară, ce susţinea o scară de acces a publicului de pe pod pe cheia bolţii, şi un planşeu având o formă curbă cu inflexiune, studiată astfel ca să prezinte forma cea mai potrivită pentru alunecare. Grinzile reazemă pe marginile blocurilor şi au console de patru metri, armate puternic, având şi rolul de a contravântui fundaţiile.
În axele blocurilor de fundaţii sunt încastraţi cei patru stâlpi care înconjoară partea centrală, între ei fiind plasate bufetele barului, iar restul e tot o consolă, de unde se pot admira cerul şi marea, fără niciun obstacol. De jur-împrejurul barului e un parapet identic cu al pasarelei. Textul, destul de tehnic, din care reproducem parţial, îi aparţine lui Constantin Cătuneanu, autorul unui amplu studiu despre creaţia inginerească de unicat a lucrărilor de la Mamaia.
Acestor impedimente determinate de climatul marin şi apa sărată li se adăuga dificultatea transportării materialelor necesare. Acestea erau transportate pe nişte platforme susţinute pe osii care în loc de roţi aveau nişte butoiaşe, deoarece nisipul ud nu putea suporta presiunea roţilor. Iar materialele ce erau aduse pe plajă erau transportate pe căruţe şi când ajungeau pe nisip erau remorcate de camioane automobile. Pe măsură ce înălţimea apei creştea, se supraînălţa platforma-cărucior prin calaje de traverse.
Executarea betonului infrastructurii era de asemenea o problemă importantă de rezolvat. La noi în ţară neexistând la vremea aceea cimenturi maritime care să reziste la apele sulfatate ale mării, căci acestea, dizolvând calciul, dezagregă betonul, s-a întrebuinţat ciment normal portland, cu adaos de tras. Acoperişul a fost învelit cu olane încastrate într-un strat de ciment. O instalaţie specială de luminat electric, cu canalizare interioară, permitea o bună iluminare a podului în timpul nopţii (Cătuneanu, Constantin. „Două lucrări urbanistice. Acoperirea Dâmboviţei - Pasarela de la Mamaia“, Imprimeria Naţională, 1937, p. 127 - 138).
Ce vor cititorii ZIUA de Constanța
În acest context, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat sondajul de opinie cu tema:
Astfel, din cei 500 de cititori care au votat în cadrul sondajului, 87% au răspuns că pasarela trebuie reabilitată, în timp ce, 13% sunt de părere că stabilimentul ar trebui demolat. În comentarii legate de acest sondaj, majoritatea cititorilor se pronunță pentru reabilitare. Carmen P. consideră: „Dacă se poate să fie reabilitată, dacă nu, demolată și refăcută, dar cum toată Mamaia este un kitsch, probabil se va găsi vreun arhitect cu viziuni moderne să-i schimbe forma”.
Gudu G.: „Chiar dacă protestăm, tot o dărâmă. Contează părerea noastră? A contat până acum???”. De aceeași părere este și Paul A., care scrie: „În orice țară civilizată, răspunsul nu poate fi decât unul: reabilitarea. A, uitasem. România... da, sigur, trebuie demolată”.
Sali N., merge mai departe cu teoria conspirației împotriva monarhiei: „Şi-aşa este un monument rămas din monarhie... Trebuie dărâmat şi să dispară că mereu când se vorbește despre ea se pomeneşte de monument construit de monarhie”.
Citeşte şi:
Constanţa de odinioară Istoria unor investiţii - Cazinoul şi Pasarela din Mamaia
Pasarela din staţiunea Mamaia, situată în zona debarcaderului Cazino, va fi demolată
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii